Descarca (pdf) - Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni, Sectia ...

More documents

Recommendations

Info

242 Neurochirurgie 3. Rezecţia lobului temporal 80% dintre pacienţii cu crize epileptice intratabile au focare situate în treimea anterioară a lobului temporal. O parte din leziuni sunt date de glioză sau de scleroza mezială temporală, ca urmare o rezecţie standard de pol temporal asociată sau nu cu amigdalohipocampectomie poate duce la dispariţia crizelor. Lobul temporal poate fi rezecat în proporții diferite, în funcţie de apartenenţa la emisferul dominant (4-5 cm) sau nedominant (6-7 cm). Rezecţiile se fac subpial cu scopul de a conserva ramurile arterei cerebrale medii, şi pentru creşterea preciziei, sunt ghidate intraoperator de electrocorticografi i. 4. Hemisferectomia Se adresează formelor de epilepsie intratabilă la copii cu defi cite neurologice defi nitive şi majore. Metoda constă în rezecţia anatomică sau funcţională, parţială sau totală a emisferului responsabil de producerea crizelor epileptice. 5. Calosotomia Rezecţia parţială sau totală a corpului calos este efi cientă în tratamentul crizelor generalizate motorii, crizelor atone sau crizelor generalizate fără focar electric demonstrabil. Este preferată calosotomia anterioară cu conservarea comisurii albe anterioare, deoarece minimalizează sindromul de disconexiune foarte grav şi frecvent în calosotomia totală. Acest sindrom rar întâlnit în alte afecţiuni, constă pentru cei care au emisferul dominat pe stânga în: anomie tactilă stângă, dispraxie, pseudohemianopsie stângă, anomia mirosului, tulburări de integrare spaţială a mâinii drepte, scăderea spontaneităţii, gatism. Semnele dispar în câteva săptămâni, dar pacienţii rămân cu diferite de grade de retard neuropsihic. 6. Transsecţiunea pială multiplă Constă în secţionarea conexiunilor nervoase orizontale de la nivelul cortexului şi se adresează pacienţilor cu focare epileptogene situate în apropierea sau chiar în ariile elocvente. Constă în incizii paralele longitudinale (în raport cu girusul de elecţie) efectuate subpial cu o adâncime maximă de 4-5 mm. Se practică numai după electrocorticografi i preoperatorii riguroase. II. TRATAMENTUL BOLII PARKINSON ŞI AL ALTOR FORME DE TREMOR Boala Parkinson rezistentă la tratamentul corect cu droguri antiparkinsoniene benefi ciază în proporţii variabile de tratament chirurgical. Acesta constă în transplant de ţesut medulosuprarenal
Neurochirurgia funcțională și stereotactică 243 şi procedee stimulatorii sau distructive adresate globului palid posteroventral. Transplantul de ţesut este rezervat centrelor de cercetare şi presupune implantarea sterotaxică de ţesut fetal dopaminergic sau de medulosuprarenală în globus pallidus cu scopul de a reduce severitatea bolii şi de a creşte efi cacitatea preparatelor de levodopa. Rezultatele au fost încurajatoare pe termen scurt dar, pe termen lung, efectele s-au dovedit modeste. Alte tipuri de tremor ca tremorul esenţial, tremorul cerebelos şi cel posttraumatic benefi ciază de talamotomii sau stimulări talamice. Palidotomia stereotaxică pentru tratamentul bolii Parkinson, prin radiochirurgie, radiofrecvenţă sau crioprobe constă în distrugerea segmentului intern al globului palid şi întreruperea fi brelor palidofugale asociată cu scăderea impulsurilor de la nucleii subtalamici. Apreciată iniţial ca utilă, a fost părăsită în favoarea procedeelor de stimulare electrică a globului palid şi nucleului subtalamic, care scad sensibil intensitatea simptomelor bolii Parkinson fără a produce distrugeri ireversibile de ţesuturi. Una dintre metodele de stimulare cele mai utilizate ȋn prezent pentru tratamentul bolii Parkinson este stimularea nucleului subtalamic. Aceasta presupune introducerea electrozilor prin metoda stereotacticǎ stabilind ca țintǎ nucleului subtalamic. Indicațiile metodei sunt reprezentate ȋn special de pacienții cu Parkinson ce prezintǎ efecte secundare la tratamentul cu levodopa, dar și de pacienții cu tremor esențial sau cu alte forme de tremor. Contraindicațiile metodei: demenţă, psihoză, insufi cienţǎ cardiacă, pulmonară, renală, hepatică, angina pectorală instabilă. Stimularea nucleului subtalamic amelioreazǎ ȋn special tremorul, ȋntr-un procent ce ajunge la 100%. Celelalte simptome din boala Parkinson, cum ar fi rigiditatea, bradikinezia sunt ameliorate ȋntrun procent mai mic prin aceastǎ metodǎ (40-70%). Această tehnicǎ performantǎ necesitǎ o muncǎ de echipă cu implicarea neurochirurgului, neurologului, neuroradiologului și a neurofi ziologului.
Page 3 and 4:
PROF. DR. MIRCEA RADU GORGAN NEUROC
Page 5 and 6:
PREFAȚǍ Aceastǎ lucrare se adres
Page 7 and 8:
Patologia neurochirurgicală trauma
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Patologia tumorală intracraniană
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Patologia vasculară cerebrală 85
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Hidrocefalia 107 CAPITOLUL IV HIDRO
Page 111 and 112:
Hidrocefalia 109 prenatale şi post
Page 113 and 114:
Hidrocefalia 111 Exemple de valve d
Page 115 and 116:
Patologia neurochirurgicală infec
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Traumatismele vertebro-medulare 127
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Patologia degenerativă spinală 14
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Malformațiile vasculare spinale 15
Page 163 and 164:
Malformațiile vasculare spinale 16
Page 165 and 166:
Patologia tumorală spinală 163 CA
Page 167 and 168:
Patologia tumorală spinală 165 ti
Page 169 and 170:
Patologia tumorală spinală 167 pl
Page 171 and 172:
Patologia tumorală spinală 169 pr
Page 173 and 174:
Patologia tumorală spinală 171 sp
Page 175 and 176:
Patologia tumorală spinală 173 L1
Page 177 and 178:
Patologia tumorală spinală 175 te
Page 179 and 180:
Patologia tumorală spinală 177 3.
Page 181 and 182:
Siringomielia 179 CAPITOLUL X SIRIN
Page 183 and 184:
Siringomielia 181 spinǎrii. 4. EMG
Page 185 and 186:
Politraumatisme 183 CAPITOLUL X POL
Page 187 and 188:
Politraumatisme 185 Ambele mecanism
Page 189 and 190:
Politraumatisme 187 rilizează (cum
Page 191 and 192:
Politraumatisme 189 Reumplerea capi
Page 193 and 194: Politraumatisme 191 Arsuri de grad
Page 195 and 196: Politraumatisme 193 Contuzii ale pe
Page 197 and 198: Politraumatisme 195 sanguine ureea
Page 199 and 200: Politraumatisme 197 ale unei posibi
Page 201 and 202: Politraumatisme 199 pentru plăgi p
Page 203 and 204: Politraumatisme 201 determinarea un
Page 205 and 206: Politraumatisme 203 raportat o mort
Page 207 and 208: Patologia neurochirurgicală a sist
Page 225 and 226: Anomalii congenitale și de dezvolt
Page 243: Neurochirurgia funcțională și st
Page 247 and 248: Neurochirurgia funcțională și st
Page 261 and 262: BIBLIOGRAFIE 1. Adam O Hebb, Cushim
Page 263 and 264: 40. Greenberg S Mark, Handbook of N
show all

Descarca (pdf) - Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni, Sectia ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?