Descarca (pdf) - Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni, Sectia ...

More documents

Recommendations

Info

248 Neurochirurgie 2. STIMULAREA MĂDUVEI SPINĂRII Iniţial a fost dezvoltată ca procedeu de stimulare al coloanelor dorsale, dar s-a constatat că şi stimularea ventrală poate duce la dispariţia durerii. Indicaţiile majore de stimulare a măduvei spinării sunt: durerea postlaminectomie, distrofi a refl exă simpatică (cauzalgia), durerile după toracotomii, durerile din scleroza multiplă şi uneori durerile postherpetice. Stimularea se face după implantarea de electrozi prin laminectomie sau pe cale percutană. Rata de succes este în medie de 50%. 3. STIMULAREA CEREBRALĂ PROFUNDĂ Este utilizată în două tipuri de durere: durerea de dezaferentare (anestezia dureroasă, durerea după traumatismele spinale şi durerea talamică) şi în durerea nociceptivă. În primul caz se practică implantarea stereotaxică de electrozi în nucleii ventral posteromedian sau ventral posterolateral al talamusului. Durerea nociceptivă răspunde la implantări de electrozi în substanţă cenuşie periapeductală, procedura fi ind folosită cu precauţie din cauza efectelor adverse. 4. ADMINISTRAREA DE NARCOTICE ÎN SISTEMUL NERVOS CENTRAL Este folosită pentru infuzia de substanţe medicamentoase cu scop de a combate durerea cronică benignă sau neoplazică. Administrarea de droguri în ventriculii cerebrali are indicaţie în cancere ale capului şi gâtului cu speranţă de supravieţuire mai mică de 6 luni. Administrarea spinală este preferată pentru dureri prezente inferior de regiunea cervicală, durerile produse supraombilical cedând mai efi cient la administrarea intravenoasă de opioizi. După durata de administrare estimată, administrarea poate fi pe termen scurt, prin injectări locale, pe termen mediu, benefi ciind de implantarea de catetere epidurale sau intratecale, şi pe termen lung, prin implantarea de pompe cu rezervoare subcutanate. Substanţele folosite sunt diferite derivate de opioizi sau decontracturante de tip central (Baclofen), cu concentraţii variabile în funcţie de scopul urmărit. Durerea neoplazică este ameliorată în 90% din cazuri, iar cea neuropatică în proporţie de 25-50%. Procedurile prezintă o serie de complicaţii ca: meningita, insufi cienţă respiratorie, fi stule de LCS, complicaţii mecanice legate de materialele folosite. b. Metode distructive Procedeele distructive sunt adresate atât unor structuri nervoase intracerebrale cât şi spinale. Procedeele intracerebrale
Neurochirurgia funcțională și stereotactică 249 cuprind: cingulotomia bilaterală care reduce componenta afectivă a durerii, talamotomia medială folosită în durerea canceroasă, şi mezencefalotomia stereotaxică folosită pentru dureri cauzate de cancere unilaterale ale capului şi gâtului. Procedeele sunt disputate sub aspectul rezultatelor obţinute. 1. CORDOTOMIA Cordotomia deschisă sau percutană, prin radiofrecvenţă, constă în întreruperea tractului spinotalamic lateral pentru dureri unilaterale cu nivel inferior mamelonului (T5), la pacienţi terminali. Este utilă în dureri acute şi mai puţin utilă în dureri de tip central sau cauzalgii. Accentuează tulburările sfi ncteriene, iar atunci când este practicată bilateral stadial, poate duce la tulburări respiratorii. Iniţial, durerea cedează în 94% din cazuri, dar în timp nivelul analgeziei scade, ajungând la un an sub 60%, iar la 2 ani sub 40%. 2. MIELOTOMIA COMISURALĂ Constă în secţionarea longitudinală a fi brelor încrucişate din comisura albă anterioară înainte de intrarea lor în tractul spinotalamic. Are indicaţie în durerile bilaterale sau de linie mediană prezente sub nivelul toracal. Circa 60% din pacienţi răspund la tratament, însă complicaţiile nu sunt neglijabile, putând apare parapareze, tulburări de sensibilitate şi tulburări sfi ncteriene. 3. RADICOTOMIILE DREZ Termenul de DREZ este folosit pentru a defi ni zona de origine aparentă a rădăcinii spinale sau a unui nerv cranian (dorsal root entry zone). Este locul de elecţie pentru secţionarea rădăcinilor spinale senzitive. Are următoarele indicaţii: Durerea de dezaferentare după smulgerea rădăcinilor spinale Traumatismele măduvei spinării cu dureri prezente în jurul ultimului segment medular intact. Nevralgia herpetică Durerea din membrul fantomă după amputaţii. Procedura poate fi urmată de defi cite motorii ipsilaterale temporare sau defi nitive la 50% din pacienţi. Rezultatele sunt favorabile la pacienţii cu avulsii de plex brahial şi la pacienţii paraplegici. În durerile după amputaţii sau post herpetice rezultatele sunt mai puţin favorabile.
Page 3 and 4:
PROF. DR. MIRCEA RADU GORGAN NEUROC
Page 5 and 6:
PREFAȚǍ Aceastǎ lucrare se adres
Page 7 and 8:
Patologia neurochirurgicală trauma
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Patologia tumorală intracraniană
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Patologia vasculară cerebrală 85
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Hidrocefalia 107 CAPITOLUL IV HIDRO
Page 111 and 112:
Hidrocefalia 109 prenatale şi post
Page 113 and 114:
Hidrocefalia 111 Exemple de valve d
Page 115 and 116:
Patologia neurochirurgicală infec
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Traumatismele vertebro-medulare 127
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Patologia degenerativă spinală 14
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Malformațiile vasculare spinale 15
Page 163 and 164:
Malformațiile vasculare spinale 16
Page 165 and 166:
Patologia tumorală spinală 163 CA
Page 167 and 168:
Patologia tumorală spinală 165 ti
Page 169 and 170:
Patologia tumorală spinală 167 pl
Page 171 and 172:
Patologia tumorală spinală 169 pr
Page 173 and 174:
Patologia tumorală spinală 171 sp
Page 175 and 176:
Patologia tumorală spinală 173 L1
Page 177 and 178:
Patologia tumorală spinală 175 te
Page 179 and 180:
Patologia tumorală spinală 177 3.
Page 181 and 182:
Siringomielia 179 CAPITOLUL X SIRIN
Page 183 and 184:
Siringomielia 181 spinǎrii. 4. EMG
Page 185 and 186:
Politraumatisme 183 CAPITOLUL X POL
Page 187 and 188:
Politraumatisme 185 Ambele mecanism
Page 189 and 190:
Politraumatisme 187 rilizează (cum
Page 191 and 192:
Politraumatisme 189 Reumplerea capi
Page 193 and 194:
Politraumatisme 191 Arsuri de grad
Page 195 and 196:
Politraumatisme 193 Contuzii ale pe
Page 197 and 198:
Politraumatisme 195 sanguine ureea
Page 199 and 200: Politraumatisme 197 ale unei posibi
Page 201 and 202: Politraumatisme 199 pentru plăgi p
Page 203 and 204: Politraumatisme 201 determinarea un
Page 205 and 206: Politraumatisme 203 raportat o mort
Page 207 and 208: Patologia neurochirurgicală a sist
Page 225 and 226: Anomalii congenitale și de dezvolt
Page 243 and 244: Neurochirurgia funcțională și st
Page 249: Neurochirurgia funcțională și st
Page 261 and 262: BIBLIOGRAFIE 1. Adam O Hebb, Cushim
Page 263 and 264: 40. Greenberg S Mark, Handbook of N
show all

Descarca (pdf) - Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni, Sectia ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?