Anuar 1

Carol Robert. Nici rivalul său, Otto, care a trecut repede şi a
avut o soartă tristă în Transilvania 1 ) nu s'a putut gândi la aşa
ceva. Carol Robert, după 1310, până la anul în care e menţionată
cetatea Salgo, de asemenea n'a avut posibilitatea s'o facă. Intr'adevăr,
luptele pentru consolidarea domniei continuau: în
Nord a avut de înfrânt coaliţia puternicei familii Aba, cu Matei
Csâk, apoi cu palatinul Kopasz, care se apărau în cetăţile lor 2 ).
Resturile oştilor acestora înfrânte s'au refugiat în Transilvania,
unde s'au unit cu fiii Voevodului Ladislau, — Voevodul însuşi
a ocupat această demnitate până la anul 1315 3 ) — resistând
mereu oştilor regale, biruitoare însă pe urmă sub Dozsa din
Debreţin, Această revoltă abia noul Voevod transilvan, Toma,
a putut-o înăbuşi pe deplin 4 ), la 1321. In aceste împrejurări,
fireşte, regele Ungariei nu avea cum să poată construi vreo
cetate pe teritoriul contestat de oligarhia maghiară, într'o parte
a ţării unde Saşii nu-1 puteau uita pe Otto Bavarul.
In răstimpul cât a fost Voevod al Transilvaniei Ladislau
') Cf. I. Lupaş, /. c, p. 36—38; şi, pe lângă bibliografia de mai sus,
cf. mai ales G. D. Teutsch, Beiträge zur Geschichte Siebenbürgens vom Tode
König Andreas III bis zum Jahre 1310, în Archiv des Vereins für siebenbürgische
Landeskunde. I. Band, Hermannstadt, 1843, p. 21—66; G. Popa-
Lisseanu, Românii în poezia medievală, în Cercetări istorice din Iaşi, 1936,
p. 141. Cf. şi Fr. Teutsch, Geschichte der Siebenbürger Sachsen für das
säsisehe Volk, ed. IV, vol. I, Hermannstatdt, 1925, p. 73 sq. Otto a găsit
timpul şi să confirme, la 10 Aprilie 1306, o diplomă de a lui Andrei III
privitoare la mănăstirea dela Cârţa; cf. Fejer, CD., VIII—1, p. 197 şi Urkundenbuch,
I, p. 231. Pentru localităţile unde a petrecut Otto Bavarul cf.
Râth Karoly, A magyar kirălyok es erdelyi fejedelmek hadjărati, utazdsi es
tartozkoddsi helyei. Ed. II. Györ, 1866, p. 34: Bistriţa, Sibiu; a fost prins
la „Bertuza" sau „Neuna", probabil Bistriţa şi Nösen.
2
) Kopasz s'a apărat mai întâi în cetatea Adorjăn din Bihor, pe Beretău,
iar pe urmă în cetatea Sölyomkö, în acelaşi judeţ, aproape de Aleşd,
pe Crişul Repede; cf. Por, Az Anjou hăz, p. 67—68 şi Kovâri, Erdely tortenelme,
vol. II, 1850, p. 7 sq.
3
) I. Lupaş, /. c.
4
) Kovâri. Erdely törtenelme, ibid.; P6r, Az erdelyi vajdăk sorozata
a XIV. szăzad vegeig, p. 18 şi mai cu seamă Dr. Moritz Wertner, Die Wojwoden
Siebenbürgens im vierzehnten Jahrhundert, p. 122.