Anuar 1

cuprinsul României. Aici găsea el refugiu în epocele când câmpiile erau
invadate de nomazi, şi de aici cobora în vale în epocele de securitate. In
zona mijlocie a Transilvaniei populaţia este mai bălţată, cu grupuri ger.
mane la ţară şi evreo-maghiare la oraşe. Dar şi câmpia uneori este în majoritate
românească (ex. în regiunea Arad). Concluzia d-lui Ancei este că populaţia
românească domina Transilvania mult înainte de tratatul dela
Trianon. De altfel şi atlasul german al lui Kiepert dela 1887 arată acest
lucru. Dacă se găsesc grupuri maghiare şi săseşti în Transilvania interioară,
Transilvania periferică e funciarmente românească. Un Sas din
Transilvania, Stotz, a făcut o hartă in 1928, după cifrele recensământului
din 1910, şi calculează o majoritate românească absolută în judeţele de
frontieră spre Ungaria: Caras, Severin, Arad, Bihor, Sălaj, Satu-Mare,
Someş şi Maramureş.
Statisticile religioase din 1930—1931, dau pentru 455.320 elevi ai şcolilor
primare rurale din Transilvania 360.824 Români, iar din 50.069 de
elevi ai şcolilor urbane, 24.462 Români. Astfel, satul este acela care dă o
mare majoritate Românilor.
Aceste cifre şi altele, care le-ar putea completa, îndreptăţesc credinţa
Domnului Ancei, împărtăşită de altfel de atâta lume, că frontierele
României sunt un drept născut dintr'o realitate în această ţară unde muntele,
dealul şi câmpia întâlnite în cele trei părţi ale ei au desăvârşit, prin
necesitatea de traiu aproape identic, o unitate ce nu se poate zdruncina
H. Georgescu
La Dobroudja. Bucureşti, 1938, p. 701. Publicaţie a Academiei Române,
în colecţia — Connaisance de la terre et de la pensee roumaines.
Volumul se deschide printr'un foarte instructiv studiu geografic întitulat
Consideraţiuni georgafice, studiu scris de prof. univ. Vintilă Mihăilescu,
succesorul lui Gheorghe Vâlsan la catedra Universităţii din Bucureşti.
Ca şi Transilvania, Dobrogea este regiunea românească cea mai bine
individualizată şi o răspântie de influenţe geografice. Vegetaţia traduce
plastic influenţa climei. Poate fi divizată în trei regiuni, mai precise decât
cele ale faunei.
Populaţia: penetraţia bulgară şi rusă începe mai intensă în -veacul
al XlX-lea şi e concomitentă cu o mişcare de răspândire spre şes a Românilor
din munţii Moldovei şi ai Transilvaniei.
Pentruca să se îndeplinească destinul acestei provincii, ea trebue să
aparţină unui singur Stat. Rolul dobrogei este dublu: are funcţia de anexă
necesară ţărilor carpatice şi aceea de drum între stepa pontică şi cea
balcanică.