Anuar 1

numărul Evreilor (după origine etnică). La recensământul din 1930 aceştia
aveau posibilitatea să se înscrie şi la alte grupări etnice. (Unguri, Ruşi,
etc). Numărul Evreilor de 720.000, socotit după declaraţia lor proprie este,
în orice caz, prea mic. In 1939 numărul Evreilor neamestecaţi — calculat
obiectiv — se ridică cam la 1.500.000 de suflete. Autorul dă multe tabele
cu date statistice, arătând pe judeţe numărul Evreilor. Se poate constata
o scădere a numărului lor dela Nord spre Sud şi dela Est spre Vest. Judeţele
cu procentajul evreesc cel mai ridicat sunt: Maramureşul 27,7% şi
Cernăuţii 26,3%, Iar Oltenia numai cu 2% Evrei. Judeţul cel mai „curat"
este Mehedinţi (Oltenia) cu numai 0,7% Evrei.
Elementul evreesc din România este un factor ostil Statului, propagând
şi la graniţa de Vest şi la cea de Est ideile adversarilor noştri: revizionismul
maghiar şi comunismul internaţional. Efectul acestei propagande
şi dezastrul provocat, îl cunoaştem. O altă problemă interesantă este
„evreizarea oraşelor" (Verjudung der Stădte), capitol care trebuia să fie
pus înaintea părţii ce tratează despre comunism şi revizionism. Oraşele
dela graniţa de Nord şi Est sunt de fapt „oraşe jidoveşti", de ex. Sighet
56%, Satu Mare 69%, iar în sfârşit orăşelul Vijniţa cu 78% Evrei. Aceste
cifre sunt însă numai rezultatul unei evoluţii de 40—50 de ani. Concentrarea
Evreilor Ia Bucureşti este totodată un pericol mare pentru Ţară.
180.000 de Evrei înfr'un oraş de vreo 800.000 de locuitori, constitue într'adevăr
o problemă foarte serioasă pentru conducerea naţională a unei ţări.
Importanţa Evreilor în comerţ, industrie, meserii, este cunoscută. In
industria textilă, metalurgică, chimică ei aveau o putere exclusivă. Concernele
şi trusturile lor nu puteau fi atacate de nimeni. Ei ocupau însă
numai posturile cele mai înalte, cu munca cea mai puţin obositoare (consilieri
de administraţie, directori, inspectori), lăsând munca grea pe seama
creştinilor (vezi tab. p. 177).
In domeniul cultural, activitatea Evreilor era destul de vie. Răspândirea
unei „culturi" apusene de către Evrei s'a dovedit dăunătoare elementului
românesc: romane pornografice, literatură de sensaţie,, filme ş. a. m. d.
Lin alt pericol este numărul prea mare al Evreilor înscrişi la universităţi,
academii, licee, deoarece aceştia formează pătura conducătoare de mâine.
Numărul lor este cu mult mai mare (12^—decnt procentajul evreesc
pe ţară (circa 6%—8%). Ideile evreilor răspândite prin presa condusă sau
controlată de ei, n'au corespuns cu necesităţile neamului românesc. Primul
om de Stat, care s'a împotrivit în mod hotărîtor acestor tendinţe, interzicând
pentru totdeauna apariţia ziarelor „româneşti" conduse de Evrei
(Dimineaţa, Adevărul, Lupta, etc), a fost Octavian Goga. Din nefericire guvernul
său — din cauza iudaismului — nu s'a putut menţine decât 40 de zile.
O problemă mai dificilă, despre care — în lipsă de izvoare autentice
se poate discuta numai cu aproximaţie, o formează legăturile oamenilor
politici cu iudaismul şi cu francmasoneria condusă de Evrei. Autorul citează