Anuar 1

dox din Arad 2 ). Vrednicia, priceperea şi munca pe care autorul a dovedit-o
cu ocazia alcătuirii acestei monografii, ce poate sta cu onoare alături de
cea a lui Andrei Bârseanu asupra şcoalelor române braşovene 3 ) şi de cea
asupra şcoalelor năsăudene alcătuită de N, Drăgan în colaborare cu V.
Şotropa 4 ), a fost răsplătită de Academia Română cu un premiu, după cum
fusese, cu 22 de ani în urmă, răsplătită a profesorului braşovean.
Timpul cât a stat T. Botiş ca prefect de studii al copiilor lui Eugen
Mocioni, i-a folosit foarte mult, atât lui cât şi culturii româneşti. Legăturile
„sufleteşti şi de prietenie" create între el şi între unii dintre membrii
familiei Mocioni, l-au făcut să se simtă „moralmente obligat" să contribue
şi el cu ce a ştiut şi cu ce a putut — după cum spune singur — la iniţiativa
bănăţeanului Dr. G. Dobrin, de a scrie o monografie a acestei ilustre
familii. Din cele aproape 500 de pagini câte are Monografia familiei
Mocioni 5 ), rezultă că Botiş a ştiut mult şi a putut tot atât de mult, dând
literaturii istorice române, în domeniul monografiei familiare, o operă la
înălţimea celeia dată, în urmă cu 16 ani, în domeniul monografiei şcolare.
Academia română şi-a spus din nou cuvântul asupra valorii ultimei opere
a lui T. Botiş, consacrându-i un nou premiu autorului. Prin aceste opere
Iconomul-Stavrofor, T. B. a lăsat amintire neperitoare în istoriografia transilvană.
Intru amintirea aceluia ce a fost director şi rector al Teologiei din
Arad timp de 20 de ani, s'a înfiinţat o fundaţiune „pentru ajutorarea copiilor
săraci", pentru propăşirea căreia, vrednica sa soţie, scriitoarea-poetă
arădană, Măria n. Ciobanu, îşi consacră restul vieţii sale.
Şt.
Pascu
) Arad, Ed. Consistoriului, 1923.
2
) A. Bârseanu, Istoria şcoalelor centrale române greco-ortodoxe din
3
Braşov. Braşov, 1902.
4
) Drăgan N. şi V. Şotropa, Istoria şcoalelor năsăudene. Năsăud, 1913.
) Bucureşti, 1939.
B