partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

În desfăşurarea activităţii sale Administraţia Rezervaţiei colaborează cu toate instituţiile
publice care au atribuţii în teritoriul Rezervaţiei şi dezvoltă acţiuni de colaborare cu
organizaţii neguvernamentale din România sau din alte ţări care îşi exprimă
disponibilitatea de a participa la gestionarea Rezervaţiei.
Instituţiile guvernamentale cu atribuţii în teritoriul Rezervaţiei sunt reprezentate în primul
rând de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin Agenţia Regională de Protecţia
Mediului Galaţi şi a Agenţiilor pentru Protecţia Mediului din Tulcea, Constanţa şi Galaţi şi
de Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele de Mediu ale judeţelor Tulcea,
Constanţa şi Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Administraţia Rezervaţiei colaborează cu Ministerul Administraţiei şi Internelor prin
Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră din Tulcea, cu Ministerul Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală –
Tulcea, Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia de Ape Dobrogea –Litoral –
Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea, Direcţia Naţională pentru Turism, Regina
Naţională a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Tulcea, Autoritatea Navală Română,
Ministerul Sănătăţii prin Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, Autoritatea Naţională
Sanitar – Veterinară, Direcţia Judeţeană Sanitar – Veterinară, Ministerul Culturii prin
Inspectoratul Judeţean de Cultură.
În plan local, colaborarea Administraţiei Rezervaţiei se dezvoltă cu Consiliul Judeţean
Tulcea şi cu Consiliile Locale ale comunelor din perimetrul Rezervaţiei, Consiliul Local
Tulcea şi Consiliul Local Sulina dar şi ale celor situate în imediata vecinătate a
Rezervaţiei.
Din punct de vedere al cercetării ştiinţifice, Administraţia Rezervaţiei colaborează cu
unităţi de cercetare de importanţă naţională: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
Delta Dunării –Tulcea, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa
Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie şi Ecologie Marină-
GeoEcoMar Bucureşti, precum şi alte unităţi de cercetare.
Administraţia Rezervaţiei colaborează şi cu organizaţii neguvernamentale, locale (Vox
Deltae din Crişan, Fundaţia Prietenii Deltei Sulina, etc., naţionale (Societatea
Ornitologică Română, Salvaţi Dunărea şi Delta Dunării – Academia Caţavencu) sau
internaţionale (WWF – Fondul Mondial pentru Natură).
3.2 Ameninţări existente şi potenţiale
3.2.1 Ameninţări privind situaţia ecologică
Situaţia ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată, în prezent, într-o stare de
echilibru caracterizată de elementele prezentate în capitolele ce descriu această stare.
Acest echilibru poate fi însă deranjat de o serie de factori interni sau externi.
Dintre factorii interni, trebuie menţionat pericolul creşterii presiunii antropice asupra
ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializată în tendinţa de supraexploatare
a resurselor naturale în general şi a celei piscicole, în special, dar şi în tendinţa actuală
de dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcţiilor,
dezvoltarea activităţii de transport, dezvoltarea serviciilor, creşterea volumului de
deşeuri, etc.
În categoria factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului
ecologic, situate în afara Rezervaţiei: lipsa staţiilor de epurare a marilor aglomerări
urbane (Bucureşti, Galaţi-Brăila, Tulcea), funcţionarea marilor unităţi industriale fără
_________________________________________________________________________________ 106
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!