partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Tabelul 2.4.4 Distribuţia precipitaţ<strong>ii</strong>lor înregistrate în Rezervaţie în anul 2006<br />
Staţia Meteorologică<br />
Specificaţie 2006 Tulcea Sulina Sf.Gheorghe Mahmudia Jurilovca<br />
Gura<br />
Portiţei<br />
Gorgova<br />
Precipitaţ<strong>ii</strong><br />
(medie lunară, mm/mp) 421 233 302 273 284 321 236<br />
Precipitaţ<strong>ii</strong> maxime<br />
mm/24h 219 103 132 210 159 126 122<br />
Zile cu precipitaţ<strong>ii</strong> >0.1 mm 96 63 69 80 68 72 69<br />
Zile cu precipitaţ<strong>ii</strong> >5 mm 20 11 39 20 15 22 18<br />
Zile cu strat zapadă, cm 29 0 5 33 9 0 24<br />
Luna cea mai săracă în precipitaţ<strong>ii</strong> a fost octombrie, media lun<strong>ii</strong> f<strong>ii</strong>nd cuprinsă între 3 mm<br />
la staţia Sulina şi 11,4 mm la Staţia Jurilovca. Cantitatea cea mai mare <strong>de</strong> precipitaţ<strong>ii</strong> a<br />
fost înregistrată la staţia Tulcea în luna iunie (73,2 mm) şi staţia Sulina în luna august<br />
(101 mm). Cantităţile <strong>de</strong> precipitaţ<strong>ii</strong> căzute pe tot parcursul anului 2006 au fost foarte<br />
reduse, acestea încadrându-se între 3 mm în luna octombrie şi <strong>de</strong> 101 mm în luna<br />
august, la Staţia Sulina (Figura 2.4.2).<br />
Evoluţia cantităţilor <strong>de</strong> precipitaţ<strong>ii</strong> med<strong>ii</strong> la staţ<strong>ii</strong>le meteorologice din RBDD în anul 2006<br />
120<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
ianuarie<br />
februarie<br />
martie<br />
aprilie<br />
mai<br />
iunie<br />
iulie<br />
august<br />
septembrie<br />
Tulcea Sulina Sf.Gheorghe Mahmudia Jurilovca Portita Gorgova<br />
octombrie<br />
noiembrie<br />
<strong>de</strong>cembrie<br />
Figura 2.4.2 Evoluţia cantităţilor med<strong>ii</strong> lunare <strong>de</strong> precipitaţ<strong>ii</strong> în Rezervaţie, în anul 2006<br />
Vânturile <strong>de</strong>zvoltate pe teritoriul Rezervaţiei sunt influenţate <strong>de</strong> forma <strong>de</strong>presionară a<br />
zonei, <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea largă spre est, <strong>de</strong> absenţa obstacolelor orografice şi <strong>de</strong><br />
multitudinea luc<strong>ii</strong>lor <strong>de</strong> apă ca şi <strong>de</strong> vecinătatea Măr<strong>ii</strong> Negre. Vântul dominant este cel<br />
din nord-vest (Tulcea 15,4%, Gorgova 19,7%, Sf. Gheorghe 17,5%), urmat <strong>de</strong> cel din<br />
nord (Tulcea 12,3 %, Gorgova 18,6%) şi nord-est (Sf. Gheorghe 13,1%). În zona litorală,<br />
în anumite sectoare predomină vântul <strong>de</strong> nord (Jurilovca 27,9%, Sulina 18,5%), urmat <strong>de</strong><br />
cel <strong>de</strong> sud (10,7% şi respectiv 16,7%) dirijate <strong>de</strong> linia <strong>de</strong> ţărm. Aceleaşi direcţ<strong>ii</strong> <strong>de</strong> nord şi<br />
sud sunt dominante şi în larg, pe mare, un<strong>de</strong> sectorul nordic <strong>de</strong>ţine 44,8% (Platforma<br />
Gloria) (O.Neacşa şi colab. 1989). În apele costiere, la Sulina, vântul are o viteză medie<br />
energetică, în 24 <strong>de</strong> ore, relativ constantă tot anul, <strong>de</strong> 7 m/s.<br />
Calmul atmosferic se reduce treptat <strong>de</strong> la vest la est, concomitent cu reducerea<br />
rugozităţ<strong>ii</strong> suprafeţei active: Tulcea 23,8%, Sulina-dig 1,8%, aceasta f<strong>ii</strong>nd cea mai mică<br />
valoare.<br />
_________________________________________________________________________________ 22<br />
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!