partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

Terenurile agricole reprezintă 12,9% din Rezervaţie, însumând un total de 61.453 ha.
Situaţia existentă este într-o continuă dinamică, de aceea se impune reactualizarea
studiilor pedologice, mai vechi de 10 ani.
Ca structură de folosinţă a terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul
arabil (63%), urmat de pajişti naturale (36,7%). Viile şi livezile ocupă suprafeţe
nesemnificative pe terenurile private ale locuitorilor.
Ca localizare, majoritatea terenurilor arabile sunt localizate în zona economică a deltei
fluviatile, mai evoluată sub aspect morfologic şi pedologic. În condiţiile unui management
bun, ecosistemele agricole din delta fluviatilă pot avea o mare capacitate de producţie
pentru cereale păioase, porumb, legume, cartofi, soia şi plante furajere.În delta fluviomaritimă
terenul arabil reprezintă doar 0,12 ha/locuitor, dominante în structura terenurilor
agricole în aceasta zonă fiind pajiştile. Agroecosistemele din delta maritimă sunt reduse
ca suprafaţă dar şi ca potenţial agro-productiv.
Din suprafaţa de 61.453 ha teren agricol, 39.947 ha (64 %) se află în incintele agricole
îndiguite şi desecate din interiorul Deltei Dunării, 10.617 ha (17,3%) se află în incinte
agricole îndiguite şi desecate situate în dealungul braţului Sf. Gheorghe, restul fiind pe
grindurile continentale, grindurile de mal ale reţelei hidrografice interioare, grindurile
fluvio-marine şi sesul deltaic, în regim liber de inundare.
Ca formă de proprietate, care determină şi modul de folosinţă, terenurile agricole din
Rezervaţie sunt: domeniu public de interes judeţean (polderele agricole), domeniu public
de interes local (amenajări piscicole şi pajişti), restul fiind proprietate privată a
persoanelor fizice.
În incintele agricole îndiguite terenurile arabile sunt utilizate în mare parte pentru
producerea cerealelor. Suprafeţele cele mai mari sunt cultivate cu grâu, porumb, floarea
soarelui, rapiţă, culturi furajere. Capacitatea de suport ecologic pentru folosinţa agricolă
în principalele incinte îndiguite (Pardina, Sireasa, Carasuhat şi Murighiol – Dunăvăţ) nu
este mare (studii efectuate de Institutul de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti).
Tehnologiile de exploatare agricolă utilizate sunt stabilite de utilizatori (concesionari), în
funcţie de scop şi de posibilităţi. Aceste tehnologii nu au ca obiectiv prioritar asigurarea
durabilităţii resursei naturale şi a fertilităţii solului (Tabel 2.12.7).
Tabelul 2.12.7 Amenajările agricole din Rezervaţie
Nr. Denumirea polderului Suprafaţa (ha) Situaţia actuală
crt.
1. Sireasa 5.480 În exploatare parţială
2. Pardina 27.032 În exploatare parţială
3. Tătaru 2.081 În exploatare parţială
4. Babina 2.100 Renaturată
5. Cernovca 1.580 Renaturată
6. Furtuna 2.115 Renaturată
7. Sulina 400 Neutilizată
8. Tulcea-Nufăru 2.811 În exploatare parţială
9. Nufăru-Bălteni 800 În exploatare parţială
10. Bălteni-Beştepe-Mahmudia 840 În exploatare parţială
11. Mahmudia-Murighiol 900 În exploatare parţială
12. Carasuhat 2.683 În exploatare parţială
13. Murighiol-Dunavăţ 2.538 În exploatare parţială
TOTAL 51.405
_________________________________________________________________________________ 74
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!