partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

2.12.5 Fauna de interes cinegetic şi vânătoarea
Resursa cinegetică a Rezervaţiei este reprezentată de speciile care formează fauna de
interes vânătoresc, într-o structură care este rezultatul unei evoluţii îndelungate, datorită
şi schimbărilor de mediu şi a influenţei omului. Urmare acestei situaţii s-au înregistrat
scăderea efectivelor unor specii şi chiar dispariţia unor specii.
Conform legislaţiei în vigoare, resursa cinegetică din perimetrul Rezervaţiei este
reprezentată de 14 specii de mamifere şi 54 de specii de păsări. Dintre speciile
dispărute, face parte lupul (Canis lupus L.), iar speciile apărute prin imigrare din teritoriile
vecine, sunt bizamul (Ondrata zibethica L.), câinele enot (Nyctereutes procynoides),
şacalul (Canis aureus), şi potârnichea. În perioada 1960-1970 au avut loc şi acţiuni de
colonizare cu noi specii, dar numai fazanul (Phasianus colchicus L.) şi căpriorul
(Capreolus capreolus) s-au adaptat la condiţiile din Delta Dunării.
Mamiferele de interes cinegetic (specii de vânat cu păr) sunt reprezentate de specii
nerăpitoare: iepurele (Lepus europaeus Pallas, sin. Lepus capensis), căpriorul
(Capreolus capreolus L.), mistreţul (Sus scrofa attila Thomas), bizamul (Ondrata
zibethica L.) şi de specii cu păr, răpitoare: vulpea (Vulpes vulpes L.), câinele enot
(Nyctereutes procynoides L.), şacalul (Canis aureus L.), pisica sălbatică (Felis
silvestris L.), hermelina (Mustela herminea L.), viezurele sau bursucul (Meles meles
L.).
Păsările de interes vânătoresc (specii de vânat cu pene) sunt reprezentate de specii
nerăpitoare: gâştele sălbatice (gâsca de semănătură – Anser fabalis, gâsca de vară –
Anser anser rubirostris, gâsca mare – Anser albifrons, etc.), raţele sălbatice (raţa mare
– Anas platyrhyncos, raţa cârâitoare – Anas querquedula, raţa mică – Anas crecca, raţa
pestriţă – Anas strepera, raţa fluierătoare – Anas penelope, raţa suliţar – Anas acuta,
raţa lingurar – Anas clypeata, etc.), lişiţa (Fulica atra), ferăstraşul mare (Mergus
merganses), ferăstraşul moţat (Mergus serrator), fazanul (Phasianus colchicus L.),
potârnichea (Perdix perdix), etc., şi de specii răpitoare: cioara cenuşie sau grivă
(Corvus corvus) şi coţofana (Pica pica).
Zonele de vânătoare din Rezervaţie sunt constituite în 15 fonduri de vânătoare
delimitate în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea nr. 407/2006 privind
vânătoarea şi a protecţiei fondului cinegetic). Conform prevederilor legii vânătorii
menţionate mai sus, este necesar să se revizuiască organizarea fondurilor de vânătoare
deoarece art. 1, punctul j) privind definirea fondurilor de vânătoare, menţionează că
acestea sunt unităţi “de gospodărire cinegetică constituite indiferent de categoria de
teren, indiferent de proprietar şi astfel delimitate încât să asigure o stabilitate cât mai
mare faunei de interes cinegetic în interiorul său. Nu se includ în fondul de vânătoare
suprafeţele din perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan, suprafeţele rezervaţiilor
ştiinţifice, suprafeţele parcurilor naţionale, suprafeţele siturilor patrimoniului natural
universal şi suprafeţele strict protejate din cadrul zonelor umede de importanţă
internaţională”.
Activitatea de valorificare a speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic s-a
încadrat, în ultimii ani, în limitele impuse de condiţiile ecologice specifice fiecărui an.
Situaţiile deosebite înregistrate în ultimii ani, din punct de vedere climatic şi hidrologic
(nivele ridicate ale Dunării pe perioade prelungite, alternanţe între perioadele cu nivele
_________________________________________________________________________________ 81
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!