partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
22 Maliuc Gorgova 142 130<br />
23 Maliuc Vulturu 78 55<br />
24 Maliuc Ilgan<strong>ii</strong> <strong>de</strong> Sus 88 70<br />
25 Beştepe Bălten<strong>ii</strong> <strong>de</strong> Jos 98 90<br />
26 Nufăru Ilgan<strong>ii</strong> <strong>de</strong> Jos 88 85<br />
27 Murighiol Uzlina 4 6<br />
28 Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe 1.064 880<br />
Total 14.199 13.578<br />
Structura etnică a populaţiei este constituită în principal din populaţie românească, la<br />
nivelul anului 2002, aceasta f<strong>ii</strong>nd <strong>de</strong> 12.666 locuitori (86,85%), dar şi din prezenţa mai<br />
substanţială a încă patru minorităţi naţionale: lipoveni, 1.376 (9,46%), ucrainieni, 299<br />
(2,5%), rromi, 69 (0,47%) şi ruşi 59 (0,4%).<br />
Densitatea medie a populaţiei este foarte scăzută (5,4 loc./km²), datorită suprafeţelor<br />
întinse <strong>de</strong> lacuri, gârle, canale, terenuri mlăştinoase, etc., nefavorabile <strong>de</strong>zvoltăr<strong>ii</strong> unor<br />
aşezări omeneşti. Reţeaua rarefiată a localităţilor, numărul mic <strong>de</strong> locuitori, suprafaţa <strong>de</strong><br />
uscat redusă au contribuit la menţinerea unui număr mic <strong>de</strong> locuitori şi a unei <strong>de</strong>nsităţi<br />
mici: Sf. Gheorghe (1,8 loc./km²), Pardina (2,2 loc./km²), Crişan (3,4 loc./km²), Maliuc<br />
(4,1 loc./km²), C.A. Rosetti (4,2 loc./km²), Chilia Veche (6,8 loc./km²), Ceatalchioi (6,9<br />
loc./km²), Sulina (13,96 loc./km²).<br />
În ceea ce priveşte diferenţierile funcţionale, se constată că, <strong>de</strong>alungul istoriei locuir<strong>ii</strong>,<br />
spaţiul <strong>de</strong>ltaic a cunoscut o asociere interesantă <strong>de</strong> activităţi economice. Pescuitul a<br />
rămas până în zilele noastre preocuparea <strong>de</strong> bază a celor mai multe aşezări, mai cu<br />
seamă a celor izolate între ape, legată <strong>de</strong> existenţa resursei piscicole şi s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />
mereu în paralel cu comerţul şi cu navigaţia <strong>de</strong>alungul căilor principale <strong>de</strong> acces. În afara<br />
pescuitului s-au mai <strong>de</strong>zvoltat şi alte activităţi legate, fie <strong>de</strong> alte resurse naturale: terenuri<br />
agricole, păşuni, păduri, peisaj, plante medicinale, fie <strong>de</strong> alte cerinţe ale <strong>de</strong>zvoltăr<strong>ii</strong><br />
sociale: asistenţă sanitară, educaţie, comerţ, etc.<br />
2.12.1 Resursele pescăreşti şi pescuitul<br />
Resursele pescăreşti sunt reprezentate <strong>de</strong> populaţ<strong>ii</strong>le piscicole <strong>de</strong> interes economic şi<br />
<strong>de</strong> bazinele acvatice <strong>de</strong> apă dulce, salmastră sau marină din spaţiul geografic al<br />
Rezervaţiei. Ihtiofauna Rezervaţiei cuprin<strong>de</strong> circa 133 <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>, aparţinând unui număr<br />
<strong>de</strong> 43 <strong>de</strong> famil<strong>ii</strong>, majoritatea f<strong>ii</strong>nd spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong> apă dulce dar şi spec<strong>ii</strong> eurihaline sau<br />
migratoare. Din numărul total al spec<strong>ii</strong>lor <strong>de</strong> peşti inventariate, circa 30 <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong><br />
peşti, dulcicole, eurihaline şi marine fac obiectul activităţ<strong>ii</strong> <strong>de</strong> pescuit şi <strong>de</strong> piscicultură.<br />
Resursele pescăreşti <strong>de</strong> apă dulce sunt reprezentate <strong>de</strong> populaţ<strong>ii</strong>le <strong>de</strong> peşti <strong>de</strong> apă<br />
dulce din cele 160.000 ha <strong>de</strong> ape interioare spaţiului geografic al Rezervaţiei, din care<br />
110.000 ha ape permanente, resursele pescăreşti marine se <strong>de</strong>zvoltă în apele litorale<br />
ale Măr<strong>ii</strong> Negre aferente Rezervaţiei, <strong>de</strong> circa 140.000 ha, resursele <strong>de</strong> peşti marini<br />
migratori sunt reprezentate <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>le marine migratoare (sturioni, scrumbie <strong>de</strong><br />
Dunăre) care folosesc atât spaţiul marin cât şi cel dulcicol al Rezervaţiei. Resursele<br />
pescăreşti <strong>de</strong> cultură sunt reprezentate <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>le <strong>de</strong> peşti crescute în bazinele<br />
amenajărilor piscicole din Rezervaţie. Din cele 27 <strong>de</strong> amenajări piscicole construite în<br />
_________________________________________________________________________________ 67<br />
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!