25.12.2014 Views

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

22 Maliuc Gorgova 142 130<br />

23 Maliuc Vulturu 78 55<br />

24 Maliuc Ilgan<strong>ii</strong> <strong>de</strong> Sus 88 70<br />

25 Beştepe Bălten<strong>ii</strong> <strong>de</strong> Jos 98 90<br />

26 Nufăru Ilgan<strong>ii</strong> <strong>de</strong> Jos 88 85<br />

27 Murighiol Uzlina 4 6<br />

28 Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe 1.064 880<br />

Total 14.199 13.578<br />

Structura etnică a populaţiei este constituită în principal din populaţie românească, la<br />

nivelul anului 2002, aceasta f<strong>ii</strong>nd <strong>de</strong> 12.666 locuitori (86,85%), dar şi din prezenţa mai<br />

substanţială a încă patru minorităţi naţionale: lipoveni, 1.376 (9,46%), ucrainieni, 299<br />

(2,5%), rromi, 69 (0,47%) şi ruşi 59 (0,4%).<br />

Densitatea medie a populaţiei este foarte scăzută (5,4 loc./km²), datorită suprafeţelor<br />

întinse <strong>de</strong> lacuri, gârle, canale, terenuri mlăştinoase, etc., nefavorabile <strong>de</strong>zvoltăr<strong>ii</strong> unor<br />

aşezări omeneşti. Reţeaua rarefiată a localităţilor, numărul mic <strong>de</strong> locuitori, suprafaţa <strong>de</strong><br />

uscat redusă au contribuit la menţinerea unui număr mic <strong>de</strong> locuitori şi a unei <strong>de</strong>nsităţi<br />

mici: Sf. Gheorghe (1,8 loc./km²), Pardina (2,2 loc./km²), Crişan (3,4 loc./km²), Maliuc<br />

(4,1 loc./km²), C.A. Rosetti (4,2 loc./km²), Chilia Veche (6,8 loc./km²), Ceatalchioi (6,9<br />

loc./km²), Sulina (13,96 loc./km²).<br />

În ceea ce priveşte diferenţierile funcţionale, se constată că, <strong>de</strong>alungul istoriei locuir<strong>ii</strong>,<br />

spaţiul <strong>de</strong>ltaic a cunoscut o asociere interesantă <strong>de</strong> activităţi economice. Pescuitul a<br />

rămas până în zilele noastre preocuparea <strong>de</strong> bază a celor mai multe aşezări, mai cu<br />

seamă a celor izolate între ape, legată <strong>de</strong> existenţa resursei piscicole şi s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />

mereu în paralel cu comerţul şi cu navigaţia <strong>de</strong>alungul căilor principale <strong>de</strong> acces. În afara<br />

pescuitului s-au mai <strong>de</strong>zvoltat şi alte activităţi legate, fie <strong>de</strong> alte resurse naturale: terenuri<br />

agricole, păşuni, păduri, peisaj, plante medicinale, fie <strong>de</strong> alte cerinţe ale <strong>de</strong>zvoltăr<strong>ii</strong><br />

sociale: asistenţă sanitară, educaţie, comerţ, etc.<br />

2.12.1 Resursele pescăreşti şi pescuitul<br />

Resursele pescăreşti sunt reprezentate <strong>de</strong> populaţ<strong>ii</strong>le piscicole <strong>de</strong> interes economic şi<br />

<strong>de</strong> bazinele acvatice <strong>de</strong> apă dulce, salmastră sau marină din spaţiul geografic al<br />

Rezervaţiei. Ihtiofauna Rezervaţiei cuprin<strong>de</strong> circa 133 <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>, aparţinând unui număr<br />

<strong>de</strong> 43 <strong>de</strong> famil<strong>ii</strong>, majoritatea f<strong>ii</strong>nd spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong> apă dulce dar şi spec<strong>ii</strong> eurihaline sau<br />

migratoare. Din numărul total al spec<strong>ii</strong>lor <strong>de</strong> peşti inventariate, circa 30 <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong><br />

peşti, dulcicole, eurihaline şi marine fac obiectul activităţ<strong>ii</strong> <strong>de</strong> pescuit şi <strong>de</strong> piscicultură.<br />

Resursele pescăreşti <strong>de</strong> apă dulce sunt reprezentate <strong>de</strong> populaţ<strong>ii</strong>le <strong>de</strong> peşti <strong>de</strong> apă<br />

dulce din cele 160.000 ha <strong>de</strong> ape interioare spaţiului geografic al Rezervaţiei, din care<br />

110.000 ha ape permanente, resursele pescăreşti marine se <strong>de</strong>zvoltă în apele litorale<br />

ale Măr<strong>ii</strong> Negre aferente Rezervaţiei, <strong>de</strong> circa 140.000 ha, resursele <strong>de</strong> peşti marini<br />

migratori sunt reprezentate <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>le marine migratoare (sturioni, scrumbie <strong>de</strong><br />

Dunăre) care folosesc atât spaţiul marin cât şi cel dulcicol al Rezervaţiei. Resursele<br />

pescăreşti <strong>de</strong> cultură sunt reprezentate <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>le <strong>de</strong> peşti crescute în bazinele<br />

amenajărilor piscicole din Rezervaţie. Din cele 27 <strong>de</strong> amenajări piscicole construite în<br />

_________________________________________________________________________________ 67<br />

A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!