partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...

More documents

Recommendations

Info

Specii limnicole 16 Japşa Climova (Colonie polispecifică) Plegadis falcinellus (ţigănuş) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) Egretta alba (egreta mare) 17 Pădurea Caraorman (Cuiburi) Haliaeetus albicilla (codalb) Dricopus martius (ciocănitoarea neagră) 18 Sărături Murighiol (Colonie polispecifică) Larus melanocephalus (pescăruş cu cap negru) Larus ridibundus (pescăruş râzător) Larus argentatus (pescăruş argintiu) Sterna hirundo (chira de baltă) Himantopus himantopus (cătăliga) 19 Lacul Erenciuc (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb) 20 Insula Sacalin – Melea (Hrănire – popas) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Specii limnicole 21 Câşla Vădanei (Hrănire – popas) Himantopus himantopus (cătăliga) Specii de anatide Specii limnicole 22 Lacul Lejai (Colonie polispecifică) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) 23 Heleşteele Holbina II (Colonii mono şi polispecifice) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Himantopus himantopus (cătăliga) Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru) Platalea leucorodia (lopătar) 24 Insula Popina (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb) Falco tinnunculus (vinderel roşu) 25 Lacul Leahova (Hrănire – popas) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun) Anser albifrons (gârliţa mare) Tadorna feruginea (califar roşu) Specii limnicole 26 Insula Bisericuţa (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb) 27 Capul Doloşman (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb) Aspus aspus (drepnea neagră) 28 Canalul 5 – insulă (Colonie polispecifică) Phalacrocorax carbo (cormoranul mare) Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) 29 Lacul Sinoie – insule (Colonie polispecifică) 30 Grindul Saele – Histria (Colonii-hrănirepopas) 31 Grindul Chituc (Hrănire-popas) Specii de anatide Specii limnicole Pelecanus crispus (pelicanul creţ) Larus argentatus (pescăruşul argintiu) Platalea leucorodia (lopătar) Charadrius alexandrinus (prundăraş de sărătură) Recurvirostra avosetta (ciocîntors) Glareola pratincola (ciovlică) Mamiferele sunt reprezentate preponderent de rozătoare şi insectivore. Raportat la speciile de mamifere cunoscute în Europa de 190, din care 101 trăiesc în România, teritoriul Rezervaţiei este gazdă pentru cel puţin 44 de specii. Acest număr de specii trebuie considerat minim deoarece grupul chiropterelor (liliecii), prezent în Rezervaţie printr-un număr mare de specii (circa 20 specii), totuşi nu este suficient investigat. Cel mai numeros grup atât ca număr de specii cât şi ca mărime a populaţiilor este cel a micromamiferelor (mamifere de talie mică) care constituie hrana preferată a multor specii de păsări răpitoare de zi sau de noapte sau a mamiferelor carnivore, în special a celor _________________________________________________________________________________ 58 A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!
din familia mustelidelor (nevăstuica, hermelină, dihori). Majoritate speciilor îşi sapă galerii subterane, rozătoarele hrănindu-se de regulă cu vegetale, iar insectivorele cu insecte şi alte nevertebrate (Figura 2.10.3). Fig. 2.10.3 Mamiferele din RBDD 12 2 2 1 9 16 Insectivore Rozătoare Carnivore Pinipede Ungulate Chiroptere Dintre rozătoare, cel mai adesea se întâlneşte bizamul (Ondrata zibethycus), specie legată de mediul acvatic care îşi construieşte galerii în malul apelor, când este vorba de canale sau sub forma unor muşuroaie pe lacuri sau japşe. Iepurele (Lepus capensis europaeus) este deasemenea destul de frecvent în pădurile Letea şi Caraorman precum şi în incintele agricole. Mustelidele sunt mai bine reprezentate de două specii legate de mediul acvatic: nurca europeană (Mustela lutreola) şi vidra (Lutra lutra) specii care se hrănesc cu peşti şi alte animale acvatice, în timp ce bursucul (Meles meles) are o prezenţă din ce în ce mai rară. Dintre carnivorele canide, cele mai întâlnite sunt câinele enot (Nyctereutes procynoides), cel mai legat de mediul acvatic (a fost semnalat pentru prima oară în România în anul 1951, iar în Delta Dunării în anul 1953), vulpea (Vulpes vulpes) care are efective relativ stabile, precum şi şacalul (Canis aureus), ajuns în Delta Dunării pe cale naturală din zonele mai sudice (Asia Mică, Bulgaria). Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul încă mare de porci mistreţ (Sus scrofa) care preferă arealele mlăştinoase şi de căprior (Capreolus capreolus) cu efective în scădere. În Marea Neagră se cunosc trei specii de delfini ale căror populaţii sunt în regres: delfinul cu bot gros (Tursiops tursiops), porcul de mare (Phocaena phocaena) şi delfinul (Delphis delphis). Din cele 42 specii de mamifere 28 sunt incluse în Lista Roşie. La desemnarea Rezervaţiei ca sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura 2000, au contribuit şi cele 5 specii din bioregiunea stepică şi cele două specii caracteristice bioregiunii pontice (Tabelul 2.10.6). Tabelul 2.10.6 Specii de mamifere periclitate în Rezervaţie Nr. Cod Specia Crt. Natura 2000 Bioregiunea stepică 1355 Vidra (Lutra lutra) 2633 Dihorul de stepă (Mustela eversmannii) 1356∗ Nurca (Mustela lutreola) 1335 Popândăul (Spermophilus citellus) 2635 Dihorul pătat (Vormela peregusna) Bioregiunea pontică 1351 Porcul de mare (Phocoena phocoena) 1349 Delfinul cu bot gros (Tursiops truncatis) _________________________________________________________________________________ 59 A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!
Page 1 and 2:
CUPRINS PARTEA I PLANUL DE MANAGEME
Page 3 and 4:
PARTEA A II-A REGULAMENTUL REZERVA
Page 5 and 6:
PARTEA I PLANUL DE MANAGEMENT CAPIT
Page 7 and 8: Ariile speciale de conservare (SPA)
Page 9 and 10: - Definirea scopului Planului de Ma
Page 11 and 12: CAPITOLUL 2. Descrierea ariei natur
Page 13 and 14: 2.2 Statutul juridic al terenurilor
Page 15 and 16: Căsuţa nr. 2.3.1 Principalele atr
Page 17 and 18: Crişan, Caraorman, Sf. Gheorghe, U
Page 19 and 20: singura lună cu valori negative ş
Page 21 and 22: 2.4.2 Precipitaţiile atmosferice P
Page 23 and 24: Brizele reprezintă o caracteristic
Page 25 and 26: subunităţile limitrofe. În cazul
Page 27 and 28: complexe lacustre au fost desecate
Page 29 and 30: principală, a lucrărilor de prote
Page 31 and 32: Terenurile cuprinse în limitele te
Page 33 and 34: Braţul Chilia (120 km de la Ceatal
Page 35 and 36: ioregiunea pontică, în cadrul re
Page 37 and 38: Dintre speciile de peşti, în afar
Page 39 and 40: abuşcă, cu o capacitate mare de a
Page 41 and 42: B. Zone umede B1 Vegetaţie acvatic
Page 43 and 44: eprezentat este Insula Popina, cu o
Page 45 and 46: această suprafaţă sunt incluse a
Page 47 and 48: speciilor ce necesită măsuri de p
Page 49 and 50: edusă trăiesc volbura de nisip (C
Page 51 and 52: mediteraneană 26 Cuscuta campestri
Page 53 and 54: Moluştele sunt reprezentate de 84
Page 55 and 56: (Aristichthys nobilis), precum şi
Page 57: 6 Pelicanul comun (Pelecanus onocro
Page 61 and 62: 12 18 Densitate (x10 6 cel/l) 10 8
Page 63 and 64: Indicatorul cantitativ de densitate
Page 65 and 66: 3500 3000 250 tone 2500 2000 1500 1
Page 67 and 68: 22 Maliuc Gorgova 142 130 23 Maliuc
Page 69 and 70: Tabel 2.12.3 Capturile de peşte di
Page 71 and 72: 11 Lin (Tinca tinca) 11 Stavrid (Tr
Page 73 and 74: de vedere al scopului şi abandonat
Page 75 and 76: Tratamentele de protecţie fito-san
Page 77 and 78: Din punct de vedere al reliefului,
Page 79 and 80: • Principalele structuri de primi
Page 81 and 82: 2.12.5 Fauna de interes cinegetic
Page 83 and 84: efectuate prospecţiuni de mare ad
Page 85 and 86: eţeaua de colectare a apelor pluvi
Page 87 and 88: odată cu trecerea la economia de p
Page 89 and 90: Pentru timpurile preistorice, vesti
Page 91 and 92: sangeacului s-a mutat la Tulcea, s-
Page 93 and 94: Costumul bărbătesc cuprinde îmbr
Page 95 and 96: Pe lângă aceste categorii distinc
Page 97 and 98: din România. Facilitare şi asiste
Page 99 and 100: începutul deceniului al 9-lea al s
Page 101 and 102: Activitatea de autoritate de mediu
Page 103 and 104: scopul conservării biodiversităţ
Page 105 and 106: Căsuţa 3.6 Atribuţiile Administr
Page 107 and 108: soluţionarea rapidă a problemelor
Page 109 and 110:
abandonate (Principiul 3). • Impl
Page 111 and 112:
Principiul 8: Recunoaşterea scări
Page 113 and 114:
Convenţia privind comerţul intern
Page 115 and 116:
aplicarea unor tehnologii nepoluant
Page 117 and 118:
• A1.2: Evaluarea funcţiilor şi
Page 119 and 120:
- B1.1.4: Monitorizarea stării pop
Page 121 and 122:
• F1.2: Evaluarea opţiunilor de
Page 123 and 124:
I. Management eficient. Îmbunătă
Page 125 and 126:
PLAN DE ACŢIUNI Pentru realizarea
Page 127 and 128:
A2.5: Elaborarea şi implementarea
Page 129 and 130:
TEMA B. MONITORING INTEGRAT, GIS TE
Page 131 and 132:
C1.6: Realizarea unui cod de condui
Page 133 and 134:
TEMA: OBIECTIV D TURISMUL ŞI RECRE
Page 135 and 136:
E1.5: Promovarea acţiunilor de ref
Page 137 and 138:
TEMA G. CONŞTIENTIZARE, INFORMARE
Page 139 and 140:
TEMA H. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ
Page 141 and 142:
TEMA I. MANAGEMENT EFICIENT TEMA: O
Page 143 and 144:
TEMA: OBIECTIV I. MANAGEMENT EFICIE
Page 145 and 146:
Căsuţa 4.1 Prevederile OUG nr. 57
Page 147 and 148:
aranjate în funcţie de unităţil
Page 149 and 150:
CAPITOLUL 6. Abrevieri folosite în
Page 151 and 152:
precum şi pe baza prevederilor Pla
Page 153 and 154:
dezechilibre sau au determinat pier
Page 155 and 156:
canalele şi lacurile interioare di
Page 157 and 158:
Capitolul 4. CONDUCEREA ADMINISTRA
Page 159 and 160:
(2) Şedinţele Colegiului executiv
Page 161 and 162:
(2) Personalul care are dreptul să
Page 163 and 164:
(2) Obţinerea acordului de mediu e
Page 165 and 166:
(4) Prin excepţie de la prevederil
Page 167 and 168:
a) activităţi economice pentru va
Page 169 and 170:
ART. 48 În perimetrul Rezervaţiei
Page 171 and 172:
organiza şi desfăşura numai de p
Page 173 and 174:
ART. 57 (1) Populaţia cu domiciliu
Page 175 and 176:
a) să monitorizeze permisele de pe
Page 177 and 178:
ART. 68 Activităţile de valorific
Page 179 and 180:
(2) Administraţia Rezervaţiei va
Page 181 and 182:
(6) Amenajarea şi exploatarea depo
Page 183 and 184:
7.4.3.2 Activitatea de recoltarea f
Page 185 and 186:
7.6. Valorificarea resursei peisagi
Page 187 and 188:
(2) Deschiderea traseelor turistice
Page 189 and 190:
g) nu folosesc surse de apă poluat
Page 191 and 192:
ART. 107 (1) Structurile de adminis
Page 193 and 194:
(2) Este interzisă deţinerea la b
Page 195 and 196:
ART. 125 Participanţii la procesul
Page 197 and 198:
a) producerea unui accident tehnic
Page 199 and 200:
Capitolul 13 SANCŢIUNI ART. 144 Î
show all

partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...