partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
3500<br />
3000<br />
250<br />
tone<br />
2500<br />
2000<br />
1500<br />
1000<br />
500<br />
0<br />
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*<br />
Fig. 2.11.8 Structura capturilor (t) pe principalele spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong> peşti realizate în sectorul marin<br />
românesc în perioada 1990-2006<br />
Indicator<strong>ii</strong> <strong>de</strong> presiune care influenţează <strong>de</strong>zvoltarea populaţ<strong>ii</strong>lor <strong>de</strong> peşti în zona costieră<br />
sunt reprezentaţi, în principal, <strong>de</strong> salinitatea apei măr<strong>ii</strong>, <strong>de</strong> aglomerările spec<strong>ii</strong>lor<br />
gelatinoase, şi <strong>de</strong> efortul <strong>de</strong> pescuit. Variaţia salinităţ<strong>ii</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> aportul <strong>de</strong> apă<br />
dulce din Dunăre influenţează apropierea sau în<strong>de</strong>părtarea spec<strong>ii</strong>lor marine <strong>de</strong> zona<br />
costieră (în anul 2006 datorită <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mare al Dunăr<strong>ii</strong> a creat o zonă<br />
puternică <strong>de</strong> apă dulce cu largă extin<strong>de</strong>re spre sud şi est producând o reducere<br />
puternică a salinităţ<strong>ii</strong> apei măr<strong>ii</strong>, fenomen care a <strong>de</strong>terminat în<strong>de</strong>părtarea spec<strong>ii</strong>lor marine<br />
<strong>de</strong> la coastă spre larg, provocând şi în<strong>de</strong>părtarea şi dispersarea aglomerărilor <strong>de</strong> şprot<br />
principala specie pescuibilă cu traulul pelagic. Prezenţa aglomerările <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong><br />
gelatinoase pot împiedica formarea aglomerărilor <strong>de</strong> şprot şi în<strong>de</strong>părtarea acestora <strong>de</strong><br />
ţărm. Efortul <strong>de</strong> pescuit este, în continuare, redus dominat <strong>de</strong> folosirea uneltelor fixe (în<br />
2006 au fost utilizate 27 taliene, 6800 setci <strong>de</strong> calcan, 280 setci <strong>de</strong> chefal, 2500 paragate<br />
şi 210 setci <strong>de</strong> scrumbie, iar în pescuitul cu unelte active, 8 traulere costiere operaţionale<br />
şi 12 năvoa<strong>de</strong> <strong>de</strong> plajă.<br />
Caracterizare socio-economică şi culturală: perspectivă istorică<br />
2.12 Prezenţa umană în perimetrul Rezervaţiei<br />
Stavrid<br />
Sturioni<br />
Hamsie<br />
Alose<br />
Sprot<br />
Bacaliar<br />
În Delta Dunăr<strong>ii</strong>, sunt înregistrate oficial 28 <strong>de</strong> localităţi (sate, cătune şi un oraş), cu o<br />
populaţie care a cunoscut, <strong>de</strong>alungul timpului fluctuaţ<strong>ii</strong> legate <strong>de</strong> evoluţia importanţei<br />
economice a zonei. În perioada 1912-2002, evoluţia numerică a populaţiei a fost în<br />
<strong>de</strong>screştere, chiar dacă au fost şi intervale <strong>de</strong> timp în care populaţia a crescut (Tabelul<br />
2.12.1). În acest interval numărul locuitorilor Deltei Dunăr<strong>ii</strong> s-a redus cu peste 3.500 <strong>de</strong><br />
locuitori, corespunzător unei scă<strong>de</strong>ri med<strong>ii</strong> anuale <strong>de</strong> 2,5‰. Cel mare spor al populaţiei<br />
s-a produs între an<strong>ii</strong> 1948-1956 (12,6‰), situaţie datorată sporului natural din mediul<br />
rural (13,4‰), iar cel mai scăzut spor a avut loc în perioada 1966-1977 (-14,7‰) datorat,<br />
<strong>de</strong>asemenea scă<strong>de</strong>r<strong>ii</strong> populaţiei rurale care în perioada amintită s-a redus cu ¼ (peste<br />
4000 <strong>de</strong> persoane). Acest <strong>de</strong>clin <strong>de</strong>mografic s-a datorat migraţiei forţei <strong>de</strong> muncă, în<br />
mod <strong>de</strong>osebit, spre Tulcea. Inundaţ<strong>ii</strong>le mari din an<strong>ii</strong> 1970 şi 1975 au <strong>de</strong>terminat, <strong>de</strong><br />
asemenea, ca o parte a populaţiei rurale să se strămute în zonele extra<strong>de</strong>ltaice. În<br />
perioada 1966-1977 populaţia a scăzut semnificativ în toate comunele din <strong>de</strong>ltă:<br />
Ceatalchioi, -43,6‰, Maliuc, -30,0‰, C.A. Rosetti, -27,9‰, Pardina, -19,3‰. După 1990,<br />
în Delta Dunăr<strong>ii</strong> a continuat să scadă populaţia locală atât în mediul urban cât şi în<br />
_________________________________________________________________________________ 65<br />
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!<br />
tone<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*<br />
Calcan<br />
Lufar<br />
Guvizi<br />
Barbun<br />
Rechin<br />
Aterina<br />
Gingirica<br />
Limba <strong>de</strong> mare<br />
Chefal<br />
Alte spec<strong>ii</strong>