25.12.2014 Views

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

3500<br />

3000<br />

250<br />

tone<br />

2500<br />

2000<br />

1500<br />

1000<br />

500<br />

0<br />

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*<br />

Fig. 2.11.8 Structura capturilor (t) pe principalele spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong> peşti realizate în sectorul marin<br />

românesc în perioada 1990-2006<br />

Indicator<strong>ii</strong> <strong>de</strong> presiune care influenţează <strong>de</strong>zvoltarea populaţ<strong>ii</strong>lor <strong>de</strong> peşti în zona costieră<br />

sunt reprezentaţi, în principal, <strong>de</strong> salinitatea apei măr<strong>ii</strong>, <strong>de</strong> aglomerările spec<strong>ii</strong>lor<br />

gelatinoase, şi <strong>de</strong> efortul <strong>de</strong> pescuit. Variaţia salinităţ<strong>ii</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> aportul <strong>de</strong> apă<br />

dulce din Dunăre influenţează apropierea sau în<strong>de</strong>părtarea spec<strong>ii</strong>lor marine <strong>de</strong> zona<br />

costieră (în anul 2006 datorită <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> mare al Dunăr<strong>ii</strong> a creat o zonă<br />

puternică <strong>de</strong> apă dulce cu largă extin<strong>de</strong>re spre sud şi est producând o reducere<br />

puternică a salinităţ<strong>ii</strong> apei măr<strong>ii</strong>, fenomen care a <strong>de</strong>terminat în<strong>de</strong>părtarea spec<strong>ii</strong>lor marine<br />

<strong>de</strong> la coastă spre larg, provocând şi în<strong>de</strong>părtarea şi dispersarea aglomerărilor <strong>de</strong> şprot<br />

principala specie pescuibilă cu traulul pelagic. Prezenţa aglomerările <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong><br />

gelatinoase pot împiedica formarea aglomerărilor <strong>de</strong> şprot şi în<strong>de</strong>părtarea acestora <strong>de</strong><br />

ţărm. Efortul <strong>de</strong> pescuit este, în continuare, redus dominat <strong>de</strong> folosirea uneltelor fixe (în<br />

2006 au fost utilizate 27 taliene, 6800 setci <strong>de</strong> calcan, 280 setci <strong>de</strong> chefal, 2500 paragate<br />

şi 210 setci <strong>de</strong> scrumbie, iar în pescuitul cu unelte active, 8 traulere costiere operaţionale<br />

şi 12 năvoa<strong>de</strong> <strong>de</strong> plajă.<br />

Caracterizare socio-economică şi culturală: perspectivă istorică<br />

2.12 Prezenţa umană în perimetrul Rezervaţiei<br />

Stavrid<br />

Sturioni<br />

Hamsie<br />

Alose<br />

Sprot<br />

Bacaliar<br />

În Delta Dunăr<strong>ii</strong>, sunt înregistrate oficial 28 <strong>de</strong> localităţi (sate, cătune şi un oraş), cu o<br />

populaţie care a cunoscut, <strong>de</strong>alungul timpului fluctuaţ<strong>ii</strong> legate <strong>de</strong> evoluţia importanţei<br />

economice a zonei. În perioada 1912-2002, evoluţia numerică a populaţiei a fost în<br />

<strong>de</strong>screştere, chiar dacă au fost şi intervale <strong>de</strong> timp în care populaţia a crescut (Tabelul<br />

2.12.1). În acest interval numărul locuitorilor Deltei Dunăr<strong>ii</strong> s-a redus cu peste 3.500 <strong>de</strong><br />

locuitori, corespunzător unei scă<strong>de</strong>ri med<strong>ii</strong> anuale <strong>de</strong> 2,5‰. Cel mare spor al populaţiei<br />

s-a produs între an<strong>ii</strong> 1948-1956 (12,6‰), situaţie datorată sporului natural din mediul<br />

rural (13,4‰), iar cel mai scăzut spor a avut loc în perioada 1966-1977 (-14,7‰) datorat,<br />

<strong>de</strong>asemenea scă<strong>de</strong>r<strong>ii</strong> populaţiei rurale care în perioada amintită s-a redus cu ¼ (peste<br />

4000 <strong>de</strong> persoane). Acest <strong>de</strong>clin <strong>de</strong>mografic s-a datorat migraţiei forţei <strong>de</strong> muncă, în<br />

mod <strong>de</strong>osebit, spre Tulcea. Inundaţ<strong>ii</strong>le mari din an<strong>ii</strong> 1970 şi 1975 au <strong>de</strong>terminat, <strong>de</strong><br />

asemenea, ca o parte a populaţiei rurale să se strămute în zonele extra<strong>de</strong>ltaice. În<br />

perioada 1966-1977 populaţia a scăzut semnificativ în toate comunele din <strong>de</strong>ltă:<br />

Ceatalchioi, -43,6‰, Maliuc, -30,0‰, C.A. Rosetti, -27,9‰, Pardina, -19,3‰. După 1990,<br />

în Delta Dunăr<strong>ii</strong> a continuat să scadă populaţia locală atât în mediul urban cât şi în<br />

_________________________________________________________________________________ 65<br />

A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!<br />

tone<br />

200<br />

150<br />

100<br />

50<br />

0<br />

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*<br />

Calcan<br />

Lufar<br />

Guvizi<br />

Barbun<br />

Rechin<br />

Aterina<br />

Gingirica<br />

Limba <strong>de</strong> mare<br />

Chefal<br />

Alte spec<strong>ii</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!