partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

3500
3000
250
tone
2500
2000
1500
1000
500
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*
Fig. 2.11.8 Structura capturilor (t) pe principalele specii de peşti realizate în sectorul marin
românesc în perioada 1990-2006
Indicatorii de presiune care influenţează dezvoltarea populaţiilor de peşti în zona costieră
sunt reprezentaţi, în principal, de salinitatea apei mării, de aglomerările speciilor
gelatinoase, şi de efortul de pescuit. Variaţia salinităţii dependentă de aportul de apă
dulce din Dunăre influenţează apropierea sau îndepărtarea speciilor marine de zona
costieră (în anul 2006 datorită debitului deosebit de mare al Dunării a creat o zonă
puternică de apă dulce cu largă extindere spre sud şi est producând o reducere
puternică a salinităţii apei mării, fenomen care a determinat îndepărtarea speciilor marine
de la coastă spre larg, provocând şi îndepărtarea şi dispersarea aglomerărilor de şprot
principala specie pescuibilă cu traulul pelagic. Prezenţa aglomerările de specii
gelatinoase pot împiedica formarea aglomerărilor de şprot şi îndepărtarea acestora de
ţărm. Efortul de pescuit este, în continuare, redus dominat de folosirea uneltelor fixe (în
2006 au fost utilizate 27 taliene, 6800 setci de calcan, 280 setci de chefal, 2500 paragate
şi 210 setci de scrumbie, iar în pescuitul cu unelte active, 8 traulere costiere operaţionale
şi 12 năvoade de plajă.
Caracterizare socio-economică şi culturală: perspectivă istorică
2.12 Prezenţa umană în perimetrul Rezervaţiei
Stavrid
Sturioni
Hamsie
Alose
Sprot
Bacaliar
În Delta Dunării, sunt înregistrate oficial 28 de localităţi (sate, cătune şi un oraş), cu o
populaţie care a cunoscut, dealungul timpului fluctuaţii legate de evoluţia importanţei
economice a zonei. În perioada 1912-2002, evoluţia numerică a populaţiei a fost în
descreştere, chiar dacă au fost şi intervale de timp în care populaţia a crescut (Tabelul
2.12.1). În acest interval numărul locuitorilor Deltei Dunării s-a redus cu peste 3.500 de
locuitori, corespunzător unei scăderi medii anuale de 2,5‰. Cel mare spor al populaţiei
s-a produs între anii 1948-1956 (12,6‰), situaţie datorată sporului natural din mediul
rural (13,4‰), iar cel mai scăzut spor a avut loc în perioada 1966-1977 (-14,7‰) datorat,
deasemenea scăderii populaţiei rurale care în perioada amintită s-a redus cu ¼ (peste
4000 de persoane). Acest declin demografic s-a datorat migraţiei forţei de muncă, în
mod deosebit, spre Tulcea. Inundaţiile mari din anii 1970 şi 1975 au determinat, de
asemenea, ca o parte a populaţiei rurale să se strămute în zonele extradeltaice. În
perioada 1966-1977 populaţia a scăzut semnificativ în toate comunele din deltă:
Ceatalchioi, -43,6‰, Maliuc, -30,0‰, C.A. Rosetti, -27,9‰, Pardina, -19,3‰. După 1990,
în Delta Dunării a continuat să scadă populaţia locală atât în mediul urban cât şi în
_________________________________________________________________________________ 65
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!
tone
200
150
100
50
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006*
Calcan
Lufar
Guvizi
Barbun
Rechin
Aterina
Gingirica
Limba de mare
Chefal
Alte specii