partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

stuf, în două, trei sau patru ape ale acoperişului. Acestea sunt învelite “nemţeşte”, cu stuf
mărunt şi bătut pe toată suprafaţă acoperişului sau “ruseşte”, folosindu-se stuful cu
tulpina groasă şi lungă cât panta acoperişului. Ambele tipuri de învelitoare au creasta
casei realizată din stuf împletit. Unele acoperişuri prezintă o combinaţie a celor două
feluri de învelitoare sau combină stratul de stuf cu stratul de papură. Acoperişurile de stuf
în două ape sunt caracteristice satelor cu populaţie slavă, unele având frontonul construit
din acelaşi material.
Având în vederea forma de relief, locuinţele din Delta Dunării sunt mai joase decât cele
construite în localităţile limitrofe cu relief colinar. În privinţa planului casei, frecvenţa cea
mai mare o are casa cu tindă mediană şi cu două camere, unele având tinda retrasă,
formând o mică prispă între camere. În satele cu populaţie slavă, casele au frecvent
prispa pedouă laturi, la faţada casei şi pe latura îngustă, chiar la stradă.
Pe lângă utilizarea acestor materiale de construcţie tradiţionale pentru populaţia locală şi
a localităţilor limitrofe există şi locuinţe construite din alte materiale de construcţie:
cărămidă, piatră, blocuri de BCA, învelite cu tablă, azbociment, ţiglă.
Aspectul locuinţei este influenţat de sursa de materiale de construcţie, de ocupaţia
locuitorilor, de starea lor materială, de locul de origine şi deci, de etnie.
Cea mai răspândită este “gospodăria tradiţională românească” cu case ocupând un loc
central, între casă şi stradă existând o curte şi grădină de flori, iar anexele gospodăreşti
amplasate în jurul casei. O altă situaţie frecventă este aceea în care casa constituie o
latură a patrulaterului realizat cu anexele gospodăreşti specifice populaţiei româneşti
sedentare din întreaga câmpie a Dunării, având ca ocupaţie principală agricultura,
cultivarea pământului şi creşterea animalelor. Aceste gospodării complexe se întâlnesc
în Chilia Veche, Caraorman, C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Sfântu Gheorghe şi în localităţile
limitrofe, de-alungul Dunării şi lângă lacul Razim.
Gospodăria cu influenţe din Peninsula balcanică s-a răspândit în Dobrogea, până în
localităţile limitrofe Deltei Dunării şi Rezervaţiei prin intermediul populaţiei bulgare
stabilite în secolul trecut, dar mai ales prin intermediul echipelor de meşteri veniţi din
sud. Planul pleacă de la tipul matcă (tinda mediană şi două camere), dar prispa din
lungul faţadei este largă cu stâlpi ce susţin o streaşină, de asemenea largă.
Casa lipovenească este specifică localităţilor din deltă (Mila 23, Sfiştofca, Periprava,
Chilia Veche, Crişan) sau de lângă Razim (Sarichioi, Jurilovca). Aceste aşezări fiind mai
noi au străzile şi casele aliniate. Casa are în general, structura obişnuită cu tinda
centrală, este aşezată cu latura îngustă chiar la stradă, adeseori cu peretele în stradă,
acoperişul de stuf în două ape şi prispa îngustă pe două laturi: în lungul faţadei şi lateral
la stradă, cu stâlpi subţiri, pardoseală de pământ şi fără balustradă. Sub streaşină, de-a
lungul stâlpilor şi la laturile frontului sunt aplicate scânduri traforate. Ornamentele
timpanului sunt florale sau zoomorfe. Pereţii sunt construiţi din stuf, firci de lemn şi
lipeală din pământ, din chirpici sau din ciamur. Este frecventă placarea pereţilor laterali şi
din spatele cu scânduri orizontale cu marginea suprapusă pentru a proteja casa mai bine
de precipitaţii. Pereţii cu muchii drepte au tâmplăria vopsită în albastru deschis sau
portocaliu. Sistemul de încălzire are hornuri mari şi “lejancă”. Complexul de anexe
gospodăreşti se dezvoltă în lungul gospodăriei în funcţie de ocupaţie. Una din anexele
specifice este baia de aburi (banie) separată de casă. Acest specific este subliniat şi de
termenii referitori la locuinţă, utilizaţi de localnici nu numai de origine slavă: lejancă, hotă,
comnata, banie, pribanic, zavalenca, svoloc,sliji, crovca, chişca.
_________________________________________________________________________________ 94
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!