partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

începutul deceniului al 9-lea al secolului trecut, circa 30% din suprafaţa deltei erau
îndiguite şi scoase din circuitul hidrologic natural, iar o reţea de canale brăzda suprafaţa
deltei, multe din acestea cu consecinţe negative importante în evoluţia regimului
hidrologic şi în evoluţia normală a ecosistemelor specifice. Realizarea unor amenajări
agricole şi piscicole, unele dintre aceste având suprafeţe foarte mari (Amenajarea
agricolă Pardina – 27.000 ha, Amenajarea agricolă Sireasa – 7.500 ha, Amenajarea
piscicolă Popina – 6.400 ha), închiderea unor canale cu funcţii bine definite în circulaţia
apei (Sireasa, Litcov), şi deschiderea altora numai pentru rezolvarea unor cerinţe de
transport (Canalul Mila 35, Canalul Crişan – Caraorman, etc.), au dus la dereglarea
sistemului deltaic cu consecinţe în structura unor componente floristice şi faunistice: au
fost distruse zone de reproducere naturală a peştelui, au fost colmatate unele gârle
naturale (Şontea, Lipoveni, Litcov) sau lacuri (Furtuna, Uzlina, Puiu, etc.) şi au fost
distruse peisaje specifice (zona lacustră din vecinătatea Canalului Mila 35).
3.1.2 Starea socio-economică
Activitatea economică a populaţiei din comunităţile locale a cunoscut schimbări
considerabile în ultima perioadă de timp:
- activitatea de piscicultură s-a redus foarte mult datorită ineficienţei economice
a acestei activităţi în condiţiile din Delta Dunării; multe amenajări piscicole sistematice
proiectate să producă peşte pentru consum şi-au redus sau şi-au oprit activitatea
(Amenajările piscicole Rusca, Litcov, Popina, etc.); amenajările care funcţionează se
bazează pe tehnologii de creştere extensivă a peştelui (fără furajare), cu producţii mici şi
cu amestec mare de specii de peşte, bazat în mare parte pe aport de specii din mediu
natural (Amenajările piscicole Obretin, Dranov, Babadag); în multe amenajări piscicole,
bazinele sunt folosite pentru agricultură sau pentru creşterea animalelor ceea ce
conduce la reducerea suprafeţelor de luciu de apă caracteristice acestor amenajări; s-au
redus foarte mult locurile de muncă prin simplificarea tehnologiilor, de la un număr
estimat de circa 900 de persoane, la sfârşitul deceniului al 9-lea din secolul trecut, la mai
puţin de 200, în prezent.
- activitatea de pescuit a cunoscut o dezvoltare mai mare, dar nu prin creşterea
cantităţilor de peşte pescuite ci prin creşterea presiunii asupra resursei piscicole.
Numărul persoanelor implicate în această activitate a crescut mult în ultima perioadă
datorită migrării forţei de muncă din sectoarele economice dezafectate după 1990
(piscicultură, agricultură, amenajări hidrotehnice, construcţii navale, exploatarea
nisipului, etc.) către activitatea de pescuit, care în prezent a devenit ocupaţia principală a
peste 1200 de localnici şi nu numai (la activitatea de pescuit participă şi locuitori ai unor
localităţi din afara Rezervaţiei dar cu tradiţie în această activitate: Jurilovca, Sarichioi,
Sabangia, Murighiol, Dunavăţul de Jos, Dunavăţul de Sus, Tulcea, Sinoie, etc.).
- activitatea din sectorul agricol a cunoscut o reducere considerabilă deoarece
în 1990, când au fost oprite lucrările de construcţie a amenajărilor piscicole şi agricole,
prin Decretul Lege nr. 104 din februarie 1990, nici una din amenajările agricole nu au fost
finalizate şi deci nici o amenajare agricolă nu îndeplinea condiţiile tehnice de funcţionare
nefiind dotată atât cu sistemul de desecare cât şi cu sistemul de irigare. Această situaţie
a făcut ca producţiile agricole să fie foarte variabile fiind tot timpul dependente de regimul
pluviometric al zonei, cunoscută de altfel ca cea mai aridă zonă din ţară, de multe ori
declarându-se stare de calamitate. Multe suprafeţe din marile amenajări agricole
(Pardina, Sireasa) au rămas şi rămân nefolosite pentru culturi agricole fiind folosite
_________________________________________________________________________________ 99
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!