25.12.2014 Views

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

musculus), Catopta thrips, ţărăncuţă (Coenagrion ornatum), albiliţă portocalie (Colias<br />

myrmidone), fluturaş purpuriu (Lycaena dispar), Ophiogomphus cecilia, cărăbuş<br />

(Osmo<strong>de</strong>rma eremita), melc (Theodoxus transversalis), fapt ce-i sporeşte recunoaşterea<br />

pe plan internaţional.<br />

Fig. 2.10.1. Fauna <strong>de</strong> nevertebrate din teritoriul RBDD (numar <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>)<br />

2.10.2 Vertebrate<br />

Vertebratele sunt foarte bine reprezentate pe teritoriul Rezervaţiei <strong>de</strong> grupuri faunistice<br />

specifice condiţ<strong>ii</strong>lor <strong>de</strong> viaţă din zonă: peşti, păsări, reptile, amfibieni, mamifere.<br />

Peşt<strong>ii</strong>, reprezintă, alături <strong>de</strong> păsări, una dintre cele mai reprezentative bogăţ<strong>ii</strong> faunistice<br />

ale teritoriului Rezervaţiei. Clasa peşti este reprezentată atât <strong>de</strong> peşt<strong>ii</strong> cartilaginoşi-osoşi<br />

cât şi <strong>de</strong> cei cu scheletul complet osificat. Din cele 300 <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong> din Europa şi 185 din<br />

România, în apele Rezervaţiei au fost i<strong>de</strong>ntificare 133 <strong>de</strong> spec<strong>ii</strong>, găzduite <strong>de</strong> o varietate<br />

mare <strong>de</strong> habitate acvatice, dulcicole, salmastre, marine. În apele Rezervaţiei au fost<br />

i<strong>de</strong>ntificate 54 spec<strong>ii</strong> exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius), lin (Tinca tinca), văduviţă<br />

(Leuciscus idus), etc., 66 spec<strong>ii</strong> exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus),<br />

hamsie (Engraulis, encrasicolus ponticus), bacaliar (Merlangus merlangus euxinus),<br />

stavrid (Trachrus ponticus), calcan (Psetta maxima maeotica) şi 13 spec<strong>ii</strong> eurihaline care<br />

trăiesc atât în apele dulci, şi salmastre sau chiar în Marea Neagră: majoritatea guvizilor,<br />

morun (Huso huso), nisetru (Acipenser gul<strong>de</strong>nstaedti), păstrugă (Acipenser stallatus),<br />

scrumbie <strong>de</strong> Dunăre (Alosa pontica), somon <strong>de</strong> Marea Neagră (Salmo trutta labrax),<br />

cambulă (Platichthys flesus luscus). Sunt şi unele spec<strong>ii</strong> care prezintă un uşor grad <strong>de</strong><br />

eurihalinie putând fi întâlnite în număr redus şi în apele Măr<strong>ii</strong> Negre, în faţa gurilor<br />

Dunăr<strong>ii</strong>: crap (Cyprinus carpio), avat Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), somn<br />

(Silurus glanis), şalău Stizostedion lucioperca), etc.<br />

Din cele 133 spec<strong>ii</strong> semnalate până în prezent, 6 provin din alte continente, spec<strong>ii</strong><br />

alohtone: carasul argintiu (Carassius auratus gibelio) adus în Europa din China <strong>de</strong><br />

acvarişti la începutul secolului al XVIII-lea şi semnalat în ţara noastră pentru prima dată<br />

în 1920, bibanul soare (Lepomis gibosus) ce provine din America <strong>de</strong> Nord, 3 spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong><br />

ciprini<strong>de</strong> importate din China pentru creşterea lor în piscicultură, sângerul<br />

(Hypophthalmichthys molitrix), cosaşul (Ctenopharyngodon i<strong>de</strong>lla), şi respectiv, novacul<br />

_________________________________________________________________________________ 54<br />

A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!