partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...

More documents

Recommendations

Info

50 Figura 2.7.1 Evoluţia cotelor fluviului Dunărea pe teritoriul Rezervaţiei, 2004 – 2006 Evoluţia cotelor fluviului Dunărea pe teritoriul RBDD în anul 2006 comparativ cu anii 2004 si 2005 cote 400 350 300 250 2004 2005 2006 200 150 100 50 0 Grindu Isaccea Tulcea Ct.Ismail Ct.Sf.Ghe Gorgova Crisan Mila 23 Sulina Pardina Letea Chilia V Periprava Caraorman Sf.Ghe Deşi în anul 2006 s-au înregistrat cote care au depăşit cotele din 1970, anul celor mai mari inundaţii din secolul trecut, totuşi se constată că în anul 2005 cotele medii înregistrate au fost mai ridicate decât în 2006, aşa cum se poate vedea din înregistrările lunare de la staţia Tulcea (Figura 2.7.2). Figura 2.7.2 Evoluţia cotelor fluviului Dunărea la staţia Tulcea (cote în cm) Evoluţia cotelor apelor fluviului Dunărea, la staţia hidrologică Tulcea 450 400 350 300 250 2004 2005 2006 100 150 200 0 ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Caracterizare biologică şi ecologică 2.8. Ecosisteme (habitate, vegetaţie şi procese ecologice) Diferenţierea spaţiului deltaic, de la prima bifurcaţie către ţărmul mării şi de la braţele principale spre interior, este rezultatul evoluţiei în timp, care a dus la formarea grindurilor, lacurilor, gârlelor şi terenurilor amfibii şi respectiv, a ecosistemelor. Deoarece ecosistemele din deltă sunt în strânsă interacţiune şi toate determinate de fluviul Dunărea şi de energia primită de la soare, acest angrenaj abiotic este considerat ca un sistem, un nivel supraecosistemic de organizare a materiei. O importanţă deosebită o reprezintă desemnarea ca sit de importanţă comunitară, care adăposteşte 29 tipuri de habitate în bioregiunea stepică şi 3 tipuri de habitate în _________________________________________________________________________________ 34 A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!
ioregiunea pontică, în cadrul reţelei ecologice europene Natura 2000 (Tabelele 2.8.1. 2.8.2). Tabelul 2.8.1. Tipuri de habitate specifice bioregiunii stepice Codul Denumirea habitatului Natura 2000 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare 1150 ∗ Lagune costiere 1210 Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului 1310 Comunităţi de salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase 1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean 1530 ∗ Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 2110 Dune mobile embrionare (în formare) 2130 ∗ Dune fixate cu vegetaţie erbacee perenă (dune gri) 2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 Depresiuni umede intradunare 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrochariton 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu Chenopodion rubi şi Bidention 40CO ∗ Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 6260 ∗ Pajişti panonice şi vest pontice pe nisipuri 62CO ∗ Stepe ponto-sarmatice 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase 6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin 6440 Pajişti aluvionale din Cnidion dubii 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 7210 ∗ Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 91FO Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus, din lungul marilor râuri 92AO Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 92DO Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tomaricetea şi Securinegion tinctoriae) Tabelul 2.8.2. Tipuri de habitate specifice bioregiunii pontice Codul Denumirea habitatului Natura 2000 1110 Bancuri de nisip acoperite permanent cu strat mic de apă de mare 1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux 1160 Melele şi golfuri Având în vedere configuraţia morfohidrografică, asociaţiile floristice şi faunistice, impactul activităţilor antropice în decursul timpului, în Rezervaţie, au fost identificate _________________________________________________________________________________ 35 A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!
Page 1 and 2: CUPRINS PARTEA I PLANUL DE MANAGEME
Page 3 and 4: PARTEA A II-A REGULAMENTUL REZERVA
Page 5 and 6: PARTEA I PLANUL DE MANAGEMENT CAPIT
Page 7 and 8: Ariile speciale de conservare (SPA)
Page 9 and 10: - Definirea scopului Planului de Ma
Page 11 and 12: CAPITOLUL 2. Descrierea ariei natur
Page 13 and 14: 2.2 Statutul juridic al terenurilor
Page 15 and 16: Căsuţa nr. 2.3.1 Principalele atr
Page 17 and 18: Crişan, Caraorman, Sf. Gheorghe, U
Page 19 and 20: singura lună cu valori negative ş
Page 21 and 22: 2.4.2 Precipitaţiile atmosferice P
Page 23 and 24: Brizele reprezintă o caracteristic
Page 25 and 26: subunităţile limitrofe. În cazul
Page 27 and 28: complexe lacustre au fost desecate
Page 29 and 30: principală, a lucrărilor de prote
Page 31 and 32: Terenurile cuprinse în limitele te
Page 33: Braţul Chilia (120 km de la Ceatal
Page 37 and 38: Dintre speciile de peşti, în afar
Page 39 and 40: abuşcă, cu o capacitate mare de a
Page 41 and 42: B. Zone umede B1 Vegetaţie acvatic
Page 43 and 44: eprezentat este Insula Popina, cu o
Page 45 and 46: această suprafaţă sunt incluse a
Page 47 and 48: speciilor ce necesită măsuri de p
Page 49 and 50: edusă trăiesc volbura de nisip (C
Page 51 and 52: mediteraneană 26 Cuscuta campestri
Page 53 and 54: Moluştele sunt reprezentate de 84
Page 55 and 56: (Aristichthys nobilis), precum şi
Page 57 and 58: 6 Pelicanul comun (Pelecanus onocro
Page 59 and 60: din familia mustelidelor (nevăstui
Page 61 and 62: 12 18 Densitate (x10 6 cel/l) 10 8
Page 63 and 64: Indicatorul cantitativ de densitate
Page 65 and 66: 3500 3000 250 tone 2500 2000 1500 1
Page 67 and 68: 22 Maliuc Gorgova 142 130 23 Maliuc
Page 69 and 70: Tabel 2.12.3 Capturile de peşte di
Page 71 and 72: 11 Lin (Tinca tinca) 11 Stavrid (Tr
Page 73 and 74: de vedere al scopului şi abandonat
Page 75 and 76: Tratamentele de protecţie fito-san
Page 77 and 78: Din punct de vedere al reliefului,
Page 79 and 80: • Principalele structuri de primi
Page 81 and 82: 2.12.5 Fauna de interes cinegetic
Page 83 and 84: efectuate prospecţiuni de mare ad
Page 85 and 86:
eţeaua de colectare a apelor pluvi
Page 87 and 88:
odată cu trecerea la economia de p
Page 89 and 90:
Pentru timpurile preistorice, vesti
Page 91 and 92:
sangeacului s-a mutat la Tulcea, s-
Page 93 and 94:
Costumul bărbătesc cuprinde îmbr
Page 95 and 96:
Pe lângă aceste categorii distinc
Page 97 and 98:
din România. Facilitare şi asiste
Page 99 and 100:
începutul deceniului al 9-lea al s
Page 101 and 102:
Activitatea de autoritate de mediu
Page 103 and 104:
scopul conservării biodiversităţ
Page 105 and 106:
Căsuţa 3.6 Atribuţiile Administr
Page 107 and 108:
soluţionarea rapidă a problemelor
Page 109 and 110:
abandonate (Principiul 3). • Impl
Page 111 and 112:
Principiul 8: Recunoaşterea scări
Page 113 and 114:
Convenţia privind comerţul intern
Page 115 and 116:
aplicarea unor tehnologii nepoluant
Page 117 and 118:
• A1.2: Evaluarea funcţiilor şi
Page 119 and 120:
- B1.1.4: Monitorizarea stării pop
Page 121 and 122:
• F1.2: Evaluarea opţiunilor de
Page 123 and 124:
I. Management eficient. Îmbunătă
Page 125 and 126:
PLAN DE ACŢIUNI Pentru realizarea
Page 127 and 128:
A2.5: Elaborarea şi implementarea
Page 129 and 130:
TEMA B. MONITORING INTEGRAT, GIS TE
Page 131 and 132:
C1.6: Realizarea unui cod de condui
Page 133 and 134:
TEMA: OBIECTIV D TURISMUL ŞI RECRE
Page 135 and 136:
E1.5: Promovarea acţiunilor de ref
Page 137 and 138:
TEMA G. CONŞTIENTIZARE, INFORMARE
Page 139 and 140:
TEMA H. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ
Page 141 and 142:
TEMA I. MANAGEMENT EFICIENT TEMA: O
Page 143 and 144:
TEMA: OBIECTIV I. MANAGEMENT EFICIE
Page 145 and 146:
Căsuţa 4.1 Prevederile OUG nr. 57
Page 147 and 148:
aranjate în funcţie de unităţil
Page 149 and 150:
CAPITOLUL 6. Abrevieri folosite în
Page 151 and 152:
precum şi pe baza prevederilor Pla
Page 153 and 154:
dezechilibre sau au determinat pier
Page 155 and 156:
canalele şi lacurile interioare di
Page 157 and 158:
Capitolul 4. CONDUCEREA ADMINISTRA
Page 159 and 160:
(2) Şedinţele Colegiului executiv
Page 161 and 162:
(2) Personalul care are dreptul să
Page 163 and 164:
(2) Obţinerea acordului de mediu e
Page 165 and 166:
(4) Prin excepţie de la prevederil
Page 167 and 168:
a) activităţi economice pentru va
Page 169 and 170:
ART. 48 În perimetrul Rezervaţiei
Page 171 and 172:
organiza şi desfăşura numai de p
Page 173 and 174:
ART. 57 (1) Populaţia cu domiciliu
Page 175 and 176:
a) să monitorizeze permisele de pe
Page 177 and 178:
ART. 68 Activităţile de valorific
Page 179 and 180:
(2) Administraţia Rezervaţiei va
Page 181 and 182:
(6) Amenajarea şi exploatarea depo
Page 183 and 184:
7.4.3.2 Activitatea de recoltarea f
Page 185 and 186:
7.6. Valorificarea resursei peisagi
Page 187 and 188:
(2) Deschiderea traseelor turistice
Page 189 and 190:
g) nu folosesc surse de apă poluat
Page 191 and 192:
ART. 107 (1) Structurile de adminis
Page 193 and 194:
(2) Este interzisă deţinerea la b
Page 195 and 196:
ART. 125 Participanţii la procesul
Page 197 and 198:
a) producerea unui accident tehnic
Page 199 and 200:
Capitolul 13 SANCŢIUNI ART. 144 Î
show all

partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...