partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

11 Lin (Tinca tinca) 11 Stavrid
(Trachurus ponticus)
12 Biban (Perca fluviatilis) 12 Guvizi (Gobius sp.)
13 Batcă (Abramis bjoerkna) 13 PMM (Peşte marin mărunt)
14 Morunaş (Vimba vimba)
15 Avat (Aspius Aspius)
16 Mreană (Barbus barbus)
17 Sabiţă (Pelecus cultratus)
18 Alte specii de apă dulce
Organizarea pescuitului din Delta Dunării a cunoscut mai multe etape, Administraţia
Rezervaţiei a jucat un rol activ, în perioada de după 1990, anul înfiinţării Rezervaţiei.
În ultimile decenii ale secolului trecut, şi până în 1991, valorificarea resurselor piscicole
s-a făcut de către întreprinderile cu profil complex din cadrul Centralei Delta Dunării.
După 1990, aceste întreprinderi s-au transformat în societăţi comerciale cu profil piscicol
cu capital de stat, funcţionând în coordonarea Consiliului Judeţean Tulcea şi totodată au
apărut şi primele societăţi piscicole cu capital privat.
Ca administrator al resursei piscicole, în perioada 1990-2004, Administraţia Rezervaţiei a
impus reglementări menite să asigure protejarea speciilor periclitate şi de interes
conservativ precum şi valorificarea durabilă a speciilor de interes economic.
În perioada 1990-1997, societăţile comerciale cu capital de stat sau privat şi-au
desfăşurat activitatea în Rezervaţie în conformitate cu Protocolul încheiat între Consiliul
Judeţean Tulcea şi Administraţia Rezervaţiei şi au activat în baza unor acorduri de
pescuit eliberate de Administraţie şi a unor cote-plafon stabilite împreună cu Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, alocate fiecărei societăţi, permisele fiind
eliberate de societăţi pentru pescarii permanenţi şi sezonieri. În această perioadă au
activat 12 societăţi piscicole cu capital de stat provenite din fosta Centrală „Delta Dunării”
şi 8 societăţi cu capital privat, cărora le-au fost alocate anual cote-plafon (pe zone şi
specii).
Din 1997, când a fost emisă H.G. 516/1997 privind unele măsuri pentru exercitarea
pescuitului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", a fost instituit statutul de
pescar individual autorizat pe baza permiselor de pescuit ce se atribuiau direct pescarilor
de către Administraţia Rezervaţiei, dându-se astfel posibilitatea desfăşurării activităţii de
pescuit prin autorizarea individuală a pescarilor sau a asociaţiilor familiale (AF) conform
prevederilor Decretului-Lege nr. 54/1990. Au fost autorizaţi, în această perioadă, peste
1500 de pescari individuali şi pentru prima dată, permisele individuale de pescuit
cuprindeau elemente pentru dimensionarea efortului de pescuit stabilindu-se numărul
maxim al uneltelor folosite (50 de unelte), tipul acestora (taliene, vintire, setci, năvoade,
pripoane, etc.), modul de marcare al uneltelor fixe, zonele de pescuit, punctele autorizate
pentru înregistrarea capturilor şi pentru colectarea şi comercializarea acestuia, precum şi
reglemetările privind modul de desfăşurare a activităţii de pescuit. În această perioadă s-
au înfiinţat circa 100 de societăţi comerciale cu profil pescăresc şi au funcţionat 40 de
puncte de colectare.
Din anul 2003, s-a adoptat un nou mod de valorificare a resurselor piscicole, în baza
Legii nr. 82/1993, privind înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi a Legii nr. 219
privind regimul concesiunilor, constând în concesionarea dreptului de valorificare a
resurselor piscicole din Rezervaţie. Prin aplicarea acestor acte normative şi a HG nr.
311/2002, privind concesionarea dreptului de valorificare a resurselor piscicole din
_________________________________________________________________________________ 71
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!