partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

edusă trăiesc volbura de nisip (Convolvulus persicus), vineţelel de nisip (Centaurea
arenaria), siminocul (Helichrysum arenarium), Gypsophyla perfoliata, Stachys maritima,
Plantago coronopus. Pe nisipurile cordoanelor litorale se întâlnesc şi tufărişuri de cătină
albă (Hippophae rhamnoides), salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia), sălcioară (Eleagnus
angustifolia). Grindurile Letea şi Caraorman oferă condiţii pedo-climatice (troficitate
redusă a solului, deficit de apă, etc.) ce au favorizat apariţia stepelor danubian-deltaice
(tipice pentru Delta Dunării), caracterizate prin prezenţa unor specii submediteraneene:
colilie (Stipa lessingiana, Stipa ucrainica), sadină (Chrysopogon gryllus). Pe dunele
înalte, cu nisip nefixat şi nesolificat, trăiesc perişorul (Elymus sabulosus), vineţelel de
nisip (Centaurea arenaria), troscot de nisip (Polygonum arenarium), pelinul de nisip
(Artemisia arenaria), etc.
Pe martorii de eroziune (sol stâncos) din Complexul lagunar Razim-Sinoie (Popina,
Bisericuţa, Grădişte) s-a instalat un tip special de asociaţie stepicolă petrofilă caracterizat
prin specii tauro-caucaziene şi mediteraneano-balcanice: cimbrişorul dobrogean,
(Thymus zygoides), pir crestat, (Agropyron brandzae), păiuş dobrogean, (Festuca
callieri), ceapa ciorii dobrogeană (Gagea callieri).
Specific pentru Delta Dunării este lipsa aproape totală a pădurilor de luncă formate din
arbori cu lemn tare şi a zăvoaielor de anin (Alnus sp.) rămânând dominante zăvoaiele de
plop şi salcie. Grindurile fluviale din deltă, înguste, puţin înalte şi cu apa freatică
permanent ridicată, frecvent inundate, favorizează pădurile de salcie instalate pe aluviuni
puţin solificate. Specia dominantă este salcia (Salix alba) la care se adaugă răchita
(Salix fragilis). Etajul de arbuşti lipseşte iar cel ierbos-arbusiv este sărac: murul de
mirişte (Rubus caesius), piperul bălţii (Polygonum hydropiper), dentiţă (Bidens tripartita),
stânjenelul galben (Iris pseudacorus), lăsnicior (Solanum dulcamara).
Pe malul lacului Erenciuc se dezvoltă singura pădure de anin negru din Delta Dunării
(Alnus glutinosa). În depresiunile dintre dunele de nisip de pe grindurile Letea şi
Caraorman s-au dezvoltat specii care formează comunităţi vegetale speciale: frasinul
pufos, (Fraxinus pallisae), plopul alb, (Populus alba), plopul tremurător, (Populus
tremula), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul (Quercus quercus), frasinul
(Fraxinus angustifolia pannonica), părul sălbatic (Pyrus pyraster), mărul sălbatic (Malus
silvestris), etc. Caracteristică pentru aceste păduri este prezenţa unor specii cu tulpină
volubilă (liana grecească (Periploca graeca), viţa sălbatică (Vitis silvestris), hameiul
(Humulus lupus), curpenul (Clematis vitalba), ce conferă acestor păduri un aspect
subtropical.
2.9.4 Plante periclitate
În perimetrul Rezervaţiei au fost identificate 14 specii periclitate. Propunerea ca
Rezervaţia să devină sit de importanţă comunitară în cadrul reţelei ecologice europene
Natura 2000 este susţinută şi de cele 5 specii de plante periclitate de inters comunitar:
Aldovandra vesiculosa, Centaurea pontica, Centaurea jankae, Echium russicum şi
Marsilea quadrifolia (Căsuţa 2.9.1).
Căsuţa 2.9.1 Plante superioare periclitate sau vulnerabile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
Centaurea pontica
Centaurea jankae
Astragalus dolicophyllus
Astragalus versicarius pseudoglaucus
Anacamptis pyramidalis
Orchis coriophora fragrans
Platanthera bifolia
Cephalanthera longifolia
Dactylorhiza incarnata
Trachomitum venetum
Artemisia tscernieviana
Centaurium spicatum
Convolvulus persicus
Stachys maritima,
_________________________________________________________________________________ 49
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!