partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

foarte ridicate şi cele nivele foarte scăzute, temperaturi estivale foarte ridicate, etc.) au
făcut ca dezvoltarea speciilor de faună sălbatică de interes cinegetic să fie afectată prin
perturbarea cuibăritului şi să impună măsuri specifice. Au fost introduse restricţii în ceea
ce priveşte lungimea sezoanele de vânătoare, în cea mai mare parte a cazurilor
stabilindu-se amânarea deschiderii sezoanelor cu 1-2 luni.
Populaţiile principalelor specii de vânat înregistrează dinamici diferite în funcţie de
condiţiile de mediu. Inundaţiile din ultimii ani au produs pe lângă mortalităţile directe ale
vânatului terestru şi perturbări grave ale produselor de reproducere ce au determinat
scăderea stocurilor de vânat, astfel încât propunerile privind numărul pieselor de recoltat,
pe specii, au fost şi sunt modificate avându-se în vedere rezultatele raportărilor
capturilor, condiţiile de mediu, etc., în vederea asigurării condiţiilor pentru refacerea
populaţiilor.
Pe fondul acţiunii conjugate a celorlalţi factori limitanţi naturali şi antropici se impune
adoptarea unor măsuri în vederea asigurării utilizării durabile a resursei cinegetice din
Rezervaţie. Între acestea, trebuie menţinute măsura deschiderii sezoanelor de vânat
numai dacă condiţiile climatice sunt favorabile sau măsura obligativităţii însoţirii
grupurilor de vânători de agenţi ecologi ai Administraţiei Rezervaţiei. Este foarte necesar,
de asemenea revizuirea fondurilor de vânătoare din Rezervaţie în conformitate cu
prevederile Legii nr. 407/2006 precum şi revizuirea permanentă a speciilor admise la
vânat (se impune analizarea oportunităţii continuării vânatului speciilor de mamifere şi a
altor specii de interes cinegetic şi adoptarea unor măsuri de protejarea a acestora prin
sistarea vânatului pe o perioadă mai lungă de timp). Este necesară efectuarea
evaluărilor vânatului de către asociaţiile de vânătoare pentru fiecare specie în parte,
renunţându-se la evaluarea în comun a mai multor specii cum se procedează în prezent
cu raţele şi gâştele sălbatice sau cu sitarii sau cu porumbeii sălbatici. Pentru
îmbunătăţirea activităţii de monitorizare a speciilor de interes cinegetic este necesară
stabilirea obligativităţii transmiterii către Administraţia Rezervaţiei cu regularitatea impusă
prin autorizaţiile de mediu a datelor referitoare la rezultatele acţiunilor de vânătoare.
2.12.6 Extragerea resurselor minerale, utilizarea resurselor energetice
Resursele minerale din teritoriul Rezervaţiei sunt reprezentate de nisipurile grindurilor
fluvio-marine şi la cele din cordoanele litorale.
Nisipurile din grindurile fluvio-marine sunt bogate în nisip cuarţos (90,8% SiO) şi au
constituit obiect de exploatare, perioada deceniilor 8-9 ale secolului trecut. Nisipul din
Grindul Caraorman a făcut obiectul unor proiecte de exploatare pentru a fi folosit ca
materie pentru fabricarea sticlei, în procesul tehnologic de la Combinatul Siderurgic de la
Galaţi sau pentru secţiile de turnătorie în procesul de realizare a matriţelor, ca nisip
peliculizat. În acest scop s-au construit instalaţii de exploatare, procesare şi transport a
nisipului din dunele grindului. În scopul exploatării acestor zăcăminte a fost construit şi
canalul Crişan-Caraorman, având parametrii constructivi necesari accesului unor barje
de mare capacitate. Înfiinţarea Rezervaţiei, în 1990, a făcut posibilă stoparea finalizării
acestui obiectiv de investiţii şi, respectiv, neînceperea exploatării zăcămintelor de nisip
cuarţos.
Nisipurile din cordoanele litorale conţin cantităţi modeste de minereuri de metale grele
(titan, vanadiu, crom, etc.) a căror extragere a fost în atenţia specialiştilor. În zona
grindului Chituc (localitatea Vadu) a fost inaugurată o unitate industrială de exploatare a
metalelor grele din nisipul grindului, activitate abandonată după 1990. Au mai fost
_________________________________________________________________________________ 82
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!