partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

2.11 Starea ecosistemului şi a resurselor marine vii din zona costieră marină.
2.11.1 Starea litoralului şi a zonei costiere
Nivelul mării şi salinitatea ca indicatorii de stare a mediului marin din zona costieră
reflectă influenţa variaţiilor apelor Dunării. În 2005 şi 2006 debitul Dunării a fost de 277
Km 3 /an respectiv 259 Km 3 /an, depăşind cu mult media multianuală, 207 Km 3 /an. În
aceste condiţii, valorile nivelului mediu lunar au fost crescute, în special în prima
jumătate a anului. Datorită predominanţei vânturilor din sud şi sud est, înregistrate în
perioada aprilie – mai, influenţa Dunării asupra nivelului la Constanţa a fost decalată cu o
lună. Din luna mai nivelul s-a păstrat crescut: 38,4cm în mai, 36,6cm în iunie şi 40,3cm
în iulie, valori cu circa 20,0 cm mai mari decât media multianuală a acestor luni (Fig.
2.11.1).
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
Debit Dunare (Km3/luna)
Salinitate PSU
Nivel (cm)
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0
5.0
0.0
Cantitatea mare de apă
dunăreană a influenţat valorile
salinităţii de la Constanţa, la
niveluri
maxime
corespunzând salinităţi
minime. Este cazul lunii iulie,
când nivelul a fost de 40,3cm.
salinitatea fiind de 9,90 PSU,
cea mai mică medie lunară
înregistrată din 1959 până în
prezent (Fig. 2.11.1).
Fig. 2.11.1 Evoluţia nivelului mării a debitului Dunării şi salinităţii
la Constanţa în 2006
Fitoplanctonul, ca indicator de stare a eutrofizării, a fost reprezentat, în 2006, de 184
specii algale aparţinând la 7 grupe algale din care dominante au fost diatomeele în
proporţie de 40% din totalul speciilor, urmate de dinoflagelate (22%) şi clorofite (20%).
Speciile marine şi marine – salmastre au constituit 57% din total, alături de circa 43%
speciile dulcicole şi dulcicole-salmastricole. Valorile medii înregistrate în 2006 la Cazino-
Mamaia (staţie de referinţă pentru evoluţia în timp a fitoplanctonului) se încadrează în
tendinţa de scădere a densităţii numerice şi a biomasei fitoplanctonice manifestată după
perioada de eutrofizare intensă a anilor ’80 (Fig.2.11.2). Deşi valorile medii ale acestor
parametri au fost superioare valorilor înregistrate în anii anteriori 2002-2005, au fost
totuşi de cca 3 ori (pentru densitate) şi respectiv 2,3 ori mai mici (pentru biomasă) faţă de
media multianuală a perioadei 1983-1990.
_________________________________________________________________________________ 60
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!