partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

lungul braţelor principale din delta fluviatilă, totalizau o suprafaţă estimată la 4.650 ha. În
prezent, în conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor încheiate în
anul 2004, şi cu rapoartele Direcţiei Silvice Tulcea privind activitatea de silvicultură,
suprafaţa fondului forestier din Rezervaţie este de 22.656 ha.
Activitatea economică a Centralei Delta Dunării nu s-a soldat cu rezultate pozitive
economice şi financiare, fapt ce a dus la abandonarea unor amenajări, îndeosebi
stuficole şi piscicole. În opoziţie cu situaţia din cele mai multe zone amenajate, în zonele
cu terenuri inundabile se utilizează şi în prezent terenurile în scop agricol, în regim
extensiv şi sezonier, atât timp cât permite regimul hidrologic. Perioada relativ scurtă de
luare în cultură a acestor terenuri, precum şi tehnologiile folosite nu au condus la
fenomene majore de degradare a calităţii solurilor.
După anul 1990 au fost oprite lucrările de amenajare în Delta Dunării, s-au desfiinţat
Cooperativele Agricole de Producţie, şi au fost împroprietăriţi localnicii care au avut
terenuri. Se menţine doar proprietatea de stat asupra terenurilor amenajate. Centrala
Delta Dunării şi întreprinderile economice din subordine s-au desfiinţat şi s-au înfiinţat
societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au preluat întregul patrimoniu. Şase
societăţi comerciale cu profil de agricultură îşi desfăşurau activitatea în amenajările
agricole Pardina, Sireasa şi Murighiol-Dunavăţ. În amenajări cultivarea plantelor se face
mecanizat iar în structura culturilor predomină cerealele. Cartofii, fasolea, şi legumele se
cultivă pe suprafeţe mai mici. S-au introdus o serie de restricţii privind utilizarea
substanţelor chimice, Administraţia Rezervaţiei, stabilind produsele chimice cu grad
foarte redus de toxicitate pentru mediul înconjurător, admise pentru a fi folosite în
perimetrul Rezervaţiei. Efectul negativ determinat de supradesecarea amenajărilor
agricole, în condiţiile climatului acid de stepă şi a lipsei irigaţiilor, a redus masiv eficienţa
economică a producţiei agricole vegetale. În prezent, terenurile din amenajările agricole,
administrate de Consiliul Judeţean Tulcea, sunt valorificate (prin concesionare) de mai
multe persoane fizice şi juridice.
Terenurile agricole aflate în proprietate privată sunt păşuni utilizate pentru creşterea
animalelor, şi suprafeţe arabile mici şi mijlocii utilizate în mod tradiţional de populatia
locală prin cultivare cu cereale, furaje, şi legume. Aplicarea pe aceste terenuri a
tehnicilor tradiţionale de cultură a plantelor şi de creştere a animalelor, asigură un lanţ
trofic normal între producătorii primari şi consumatorii de diferite grade.
2.14 Patrimoniu arheologic, cultural, monumente istorice
Prin bogăţiile sale naturale şi poziţia sa geografică, Delta Dunării a jucat întotdeauna un
rol economic, politic şi strategic de prim ordin. Aici, zona dinspre Gurile Dunării cu relieful
său variat şi roditor, cu clima sa văratică şi cu diversitatea de bogăţii naturale, a atras
prezenţa omului. Produsele muncii lui erau cunoscute şi căutate în cele mai îndepărtate
centre ale lumii, căci drumurile navelor, maritime şi fluviale se intersectau la vaduri
lesnicioase cu cele terestre, făcând astfel, ca bunurile Deltei să pătrundă pe toate pieţele
negustoreşti. De aceea, Delta Dunării, cu toate luncile ei limitrofe şi din amonte (Brăila şi
Ialomiţa), au constituit întotdeauna puncte terminus al păstoritului transhumant, iar în
interiorul Deltei, fiecare grind ce se forma în procesul genetic al ei, n-a rămas niciodată
în afara preocupărilor umane.
_________________________________________________________________________________ 88
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!