partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

Pentru timpurile preistorice, vestigiile arheologice sunt singurele izvoare care ne vorbesc
de vechimea şi formele de cultură şi civilizaţie ale omului care a trăit aici. Platformele din
jur şi mai ales promontoriile care pătrund în apele complexului lagunar Razim-Sinoie sau
în cele ale fluviului sunt situri purtătoare ale vechilor civilizaţii locale. Tot litoralul de la
Sinoie şi până la insula Popina din nordul lacului Razim a fost vatra de formare şi
evoluţie a civilizaţiei neolitice de tip Hamangia (azi Baia) - 5000 - 3000 a. Chr. Distincţia
acestei culturi dobrogene este dată nu numai de tehnologia confecţionării vaselor
ceramice şi de decoraţia lor realizată într-o gamă inepuizabilă de figuri geometrice prin
tehnica împunsăturii şi a vopsitului cu barbotină, ci mai ales prin plastica sa
antropomorfă. Figurinele de lut ce aparţin acestei culturi sunt exprimări ale unei vieţi
spirituale cotidiene, iar cele două statui de lut, cunoscute cu numele de “Gânditorul” şi
“Femeia şezând”, reprezintă familia pereche şi considerate capodopere ale artei neolitice
universale.
Fortificaţiile cu şanţuri şi valuri de pământ de pe promontoriile de la Sinoie, Enisala,
Babadag, Beştepe (piatra lui Boboc), Bălteni, Malcoci, Tulcea şi Somova sunt doar
partea estică a vestigiilor rămase din organizarea habitatelor comunităţilor din epoca
civilizaţiei fierului (1200-500 a. Chr.); iar movilele răzleţe în aliniamente înşirate de-a
lungul fluviului sau brăzdând stepa ori creasta colinelor de la Dunăre la Razim, ca şi pe
grindurile Deltei, Stipoc, Chilia şi Caraorman, toate păstrează în anonimat mărturiile
spirituale ale tuturor etniilor autohtone şi migratoare care au trăit ori s-au perindat prin
aceste locuri de la marea mişcare migratoare indo-europeană şi până la afirmarea
civilizaţiei creştine (de la cca. 2000 a. Chr. la cca. 400 d. Chr.) Tezaurul princiar
descoperit într-un astfel de mormânt tumular la Agighiol, la care se alătură bogatele
necropole de la Murighiol şi Enisala ca şi marea cetate de refugiu de la Beştepe, sunt
documente şi afirmări ale unei civilizaţii sedentare creată de autohtoni geţi după cum i-
am cunoscut din izvoarele greceşti, sau daci, după cele romane. Mărimea şi
dimensiunile valurilor sale de apărare ce fortifică o suprafaţă de peste 25 ha, şanţurile şi
traseele create în urma excarpării pantelor, cetatea de la Beştepe te impresionează şi
azi prin monumentalitatea sa, prin ingenioasa tehnică de îmbinare a elementelor naturale
cu cele create de om care au dat fortificaţiei un caracter de apărare inexpugnabil.
De asemenea, pe promontoriul cel mai răsărit al horstului dobrogean, denumită de
geografie - Capul Doloşman, se află ruinele cetăţii greco-romane Argamum (Orgame în
perioada greacă). Menţiunea lui Hecateu din Milet (sec. VI a. Chr.), de polis-Orgame,
trece ca cel mai vechi document pentru ţara noastră ce atribuie menţiunea de oraş unei
aşezări. Cercetările arheologice dau însă prioritate Histriei, colonie a milesienilor.
Amândouă au aceeaşi cronologie şi aceeaşi evoluţie istorică care se încadrează de la
sfârşitul sec.VII a. Chr. şi până la începutul sec. VII d. Chr. La vremea de atunci, Histria a
fost fondată pe o insulă din marele golf căreia romanii i-au zis Halmyris, astăzi, ca
urmare a colmatărilor în timp, ea este legată de restul uscatului, iar în faţa lor, Marea a
creat acele piepturi care au dus la închiderea golfului, iar în timp şi la decăderea lor
economică, fără a se mai putea reface vreodată după ultima lor distrugere din sec. VII.
Astăzi, ruinele zidurilor de apărare, cu pieţele, cu templele şi bazilicile lor din interior, cu
monumentalitatea termelor, cu rămăşiţele de frontispicii şi tot felul de elemente
_________________________________________________________________________________ 89
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!