partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

eţeaua de colectare a apelor pluviale de pe platforma acestor societăţi şi care sunt
deversate în lacul Câşla.
Activităţile agricole pot constitui, de asemenea surse de poluare a mediului înconjurător
prin folosirea în exces a îngrăşămintelor chimice, mai ales a pesticidelor.
Activitatea de pompare a apei pentru irigaţii poate avea o influenţă negativă asupra
Rezervaţiei datorită lipsei unor instalaţii de protecţie a materialului piscicol la staţiile de
pompare, cu efecte negative aspra echilibrului populaţiei acestor specii.
Agricultura este reprezentată ca activitate cu potenţial ridicat de impact negativ şi
datorită sectorului zootehnic, în special în zonele limitrofe Rezervaţiei, prin deversarea
unor ape uzate sau insuficient epurate de la staţiile de epurare a apei.
Teritoriul Rezervaţiei este supus şi impactului produs de aşezările umane din teritoriul şi
zonele limitrofe, prin apele uzate evacuate în reţeaua hidrografică a deltei şi prin
deşeurile menajere.
Anual, Administraţia Rezervaţiei, elaborează Raportul privind starea mediului din
Rezervaţie care sintetizează rezultatele activităţii de monitoring desfăşurate atât de
Administraţia Rezervaţiei, cât şi de către alte instituţii cu activităţi specifice în Rezervaţie
(Administraţia Naţională “Apele Române”, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
Delta Dunării Tulcea, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa”
Constanţa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină, GeoEcoMar
Bucureşti.
Pe lângă activitatea de monitoring, informaţii privind starea Rezervaţiei mai sunt furnizate
de o serie de proiecte de cercetare derulate în cadrul programelor naţionale de cercetare
şi inovare sau în cadrul proiectelor internaţionale.
Proiectele de cercetare derulate în perimetrul Rezervaţiei au abordat tematice complexe
de importanţă majoră pentru fundamentarea obiectivelor de management pentru
protecţia diversităţii biologice şi pentru dezvoltare durabilă:
- monitorizarea biodiversităţii (floră-faună) şi a habitatelor;
- redresarea ecosistemelor deltaice şi a speciilor ameninţate;
- stabilirea condiţiilor de valorificare durabilă a resurselor naturale (peşte, stuf,
păşuni, păduri, plante medicinale, vânat şi turism);
- reducerea impactului antropic şi măsuri pentru reconstrucţia ecologică a zonelor
degradate;
- armonizarea intereselor economice şi sociale ale populaţiei locale cu obiectivele
de conservare şi protecţie a diversităţii biologice;
- realizarea sistemului informaţional.
2.13 Utilizarea terenurilor în trecut
Terenurile din perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au o vârstă redusă şi se
caracterizează printr-o structură specifică zonelor aluvionare şi zonelor umede, cu soluri
tinere în formare, cu fertilitate redusă şi vulnerabilitate ridicată. Solurile din perimetrul
Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării sunt fragile, rezultate în principal din specificul
pedogenezei: formare în mediu excesiv umed, maturare fizică redusă, materie organică
_________________________________________________________________________________ 85
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!