partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

Tratamentele de protecţie fito-sanitară se aplică utilizând numai produsele fitosanitare
şi substanţele chimice prevăzute în lista aprobată pentru teritoriul Rezervaţiei,
cu respectarea instrucţiunilor tehnice privind utilizarea produselor, echipamentelor şi
condiţiilor de efectuare a tratamentelor. În vederea reducerii la minim posibil a presiunii
chimice asupra solurilor aflate în zona de competenţă, Administraţia Rezervaţiei a emis
Lista produselor chimice de uz fitosanitar şi erbicidelor aprobate spre utilizare în
perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Această listă cuprinde produse chimice
din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate (produse cu o toxicitate redusă). Produsele au
fost testate asupra remanenţei şi încadrării în ce priveşte limitele de poluare. De
asemenea, datorită puterii financiare scăzute a utilizatorilor de terenuri agricole,
consumul produselor chimice este extrem de redus situându-se în apropierea cifrei de 1
kg de produs brut la 1 ha de teren arabil.
Pe teritoriul Rezervaţiei nu sunt sisteme de irigaţii funcţionale. Instalaţiile de irigat
existente la două societăţi nu au fost utilizate datorită imposibilităţii deplasării lor pe
teren. Acest fapt se datorează fragilităţii solului. Odată pornită instalaţia, ea nu mai poate
fi deplasată până la uscarea solului, întrucât roţile instalaţiei se afundă în solul umezit.
Există un procent mare de neutilizare a terenului din diverse cauze: excesul de
umiditate, 494 ha datorită sărăturării, dar şi lipsă de fonduri băneşti. De menţionat că
sărăturarea solului se datorează faptului că în incinta agricolă Pardina, staţia de
desecare “Batacu” nu a funcţionat corespunzător şi nivelul pânzei freatice s-a menţinut
ridicat favorizând fenomenul de sărăturare.
Agricultura tradiţională, desfăşurată pe suprafeţe de câteva hectare, se rezumă în
general la monocultură. Nu se fac tratamente fito-sanitare şi nu se practică rotaţia
culturilor, iar rezultatele obţinute sunt în general slabe, acoperind doar necesităţile
familiale. În Delta Dunării, populaţia locală mai practică agricultura pe terenurile ieşite
temporar de sub ape (platforme), cu rezultate bune, având în vedere accesul facil la apă.
Activitatea de cultivare a plantelor se mai desfăşoară în cadrul amenajărilor piscicole,
ca parte a tehnologiilor de piscicultură aplicate pentru refacerea bazinelor piscicole.
Asigurarea unor locuri de muncă pentru populaţia locală nu este prioritară în investiţiile
din agricultură.
Creşterea animalelor – cealaltă ramură a agriculturii – este o îndeletnicire veche a
populaţiei locale de pe teritoriul Rezervaţiei. Creşterea animalelor, alături de pescuit,
reprezintă principalele surse de venituri în localităţile izolate din Delta Dunării -
Caraorman, Periprava, C.A. Rosetti, Letea, Mila 23 etc.
Peste 36% (22.545 ha pajişti) din terenurile agricole şi în mică măsură alte terenuri
neagricole sunt folosite pentru creşterea animalelor, care este o activitate tradiţională a
locuitorilor din Rezervaţie.
Pe teritoriul Rezervaţiei nu există complexe zootehnice funcţionale în care să se
desfăşoare creşterea animalelor în sistem intensiv, aplicând tehnologii moderne care să
permită exploatarea eficientă a producţiei animale. Creşterea animalelor se face în
sistem extensiv. Bovinele, cabalinele sau porcinele sunt crescute în stabulaţie liberă pe
grindurile deltaice sau pe terenurile proaspăt ieşite de sub inundaţie. Creşterea ovinelor
este organizată în mod tradiţional şi se practică în principal pe păşunile (izlazurile)
comunale. De asemenea, suprafeţe cu folosinţă agricolă amplasate în incinte amenajate
categoria „arabil”, sunt deseori utilizate pentru păşunat, după cum şi suprafeţe cu
folosinţă „stuf” sau „forestieră” au fost utilizate ca păşune.
_________________________________________________________________________________ 75
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!