partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

Terenurile cuprinse în limitele teritoriale ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - Fondul
funciar - au folosinţe diverse (Căsuţa 2.6.1)
Căsuţa 2.6.1 Principalele tipuri de folosinţă a terenurilor din Rezervaţie
Ape, stuf, total:
din care, în amenajări piscicole:
Ape marine:
Folosinţă agricolă, total:
din care, în amenajări îndiguite:
Folosinţă forestieră, total:
din care, în amenajări silvice îndiguite:
Neproductiv:
Curţi, construcţii, diguri, drumuri
344.553 ha
36.567 ha
140.492 ha
61.453 ha
39.974 ha
22.796 ha
6.442 ha
7.563 ha
3.143 ha
Suprafeţele de teren care se valorifică economic, în special cele amenajate, se găsesc
de regulă în delta fluviatilă, zonă cu condiţii fizico - geografice şi pedologice mai
favorabile.Capacitatea de suport ecologic al solurilor din Delta Dunării este cuprinsă în
limite foarte largi, studiile elaborate în zonă, stabilind limite de la foarte redusă la ridicată
(Tabelul nr. 2.6.1).
Tabel nr. 2.6.1 Valoarea ecologică a terenurilor din Rezervaţie * )
Nr. Tip de sol Suprafaţa % din total Valoare ecologică
crt. Ha Suprafaţă de la la
1 Soluri aluviale 53900 13,3 Redusă ridicată
2 Limnosoluri - sistem de clasificare nou 70200 17,3 Redusă ridicată
- SRTS 2003
3 Gleisoluri 88400 21,8 Redusă ridicată
4 Psamosoluri şi nisipuri 63500 15,6 foarte medie
redusă
5 Solonceacuri 8100 2,0 foarte redusă
6 Cernisoluri (Kastanoziomuri) - sistem 900 0,2 Medie
de clasificare nou - SRTS 2003
7 Histosoluri 110600 27,2 Redusă ridicată
8 Antrosoluri - sistem de clasificare nou - 10400 2,6 Scăzută
SRTS 2003
* ) I. Munteanu - 1996 - „Harta solurilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
2.7 Hidrologie
2.7.1 Ape subterane
Distribuţia apelor subterane (acvifere de adîncime, acvifere freatice) depinde de
tectonica şi litologia structurilor de fundament, de litologia acesteia în depozitele deltaice,
de configuraţia morfohidrografică de suprafaţă, de condiţiile climatice şi de regimul
hidrologic al Dunării. La aceste condiţii, îndeosebi pentru acviferele freatice, se mai
adaugă lucrările efectuate privind îndiguirea şi desecarea unor importante suprafeţe
destinate amenajărilor agricole, silvice şi piscicole. Diferenţierea între acviferele de
adâncime şi cele freatice este destul de greu de făcut pentru depozitele deltaice
(cuaternare), datorită structurii încrucişate de tip con de dejecţie.
Acviferele de adâncime, au cea mai mare extindere în depozitele deltaice fiind
cantonate în complexul psefitic din bază, constituit din pietrişuri şi complexul psamitic
_________________________________________________________________________________ 31
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!