partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...

More documents

Recommendations

Info

A3. Reconstrucţie ecologică în incintele îndiguite Reconstrucţia ecologică a incintelor îndiguite a fost începută în perioada 1994-1996 când au fost conectate regimului hidrologic natural primele două incinte îndiguite prevăzute să devină amenajări agricole: Babina (2.600 ha) şi Cernovca (1580 ha). În perioada următoare au urmat şi alte amenajări agricole şi piscicole astfel că în prezent suprafaţa totală a amenajărilor reconectate regimului hidrologic natural este de 15.025 ha (AA Babina – 2.600 ha, AA Cernovca – 1.580 ha, AA Fortuna – 2.115 ha, AP Holbina I 1.260 ha, AP Holbina II – 3.100 ha, AP Dunavăţ II – 1260 ha, AP Popina – 3.600 ha). În perioada următoare se propune continuarea acestui proces prin includerea altor incinte îndiguite. • A3.1: Reconstrucţie ecologică în zona Holbina-Dunavăţ (etapa a II-a) • A3.2: Reconstrucţia ecologică A.A. Pardina • A3.3: Reconstrucţia ecologică A.A. Sireasa • A3.4: Reconstrucţia ecologică A.A. Murighiol-Dunavăţ • A3.5: Reconstrucţia ecologică A.A. Sulina • A3.6: Reconstrucţia ecologică A.A. Carasuhat • A3.7: Reconstrucţia ecologică A.P. Chilia • A3.8: Reconstrucţia ecologică A.P. Dunavăţ I • A3.9: Reconstrucţia ecologică A.P. Dunavăţ II (El 3 +E 4 ) • A3.10: Reconstrucţia ecologică A.P. Ceamurlia • A3.11: Reconstrucţia ecologică A.P. Murighiol • A3.12: Reconstrucţia ecologică A.P. Obretin • A3.13: Reconstrucţia ecologică a grindului Stipoc. • A3.14: Refacerea habitatelor forestiere naturale în amenajările silvice îndiguite ajunse la vârsta exploatării (Păpădia, Murighiol, Rusca, Carasuhat, etc.). B. Monitoring integrat, GIS B1: Sistem de monitoring integrat – suport pentru managementul rezervaţiei În cadrul Administraţiei Rezervaţiei se desfăşoară un program complex de monitorizare prin care se asigură cunoaşterea evoluţiei ecosistemelor naturale şi antropice şi care susţine deciziile de gestionare a Rezervaţiei. Programul de monitoring se bazează pe informaţiile obţinute atât în cadrul serviciilor funcţionale din Administraţia Rezervaţiei cât şi pe cele realizate de alte instituţii specializate care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul Rezervaţiei şi cu care Administraţia Rezervaţiei colaborează: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare Marină Grigore Antipa, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare de Geologie Marină GEOECOMAR, Administraţia Naţională „Apele Române”, Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, etc. Pentru perioada următoare este necesară continuarea implementării programului de monitoring integrat şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru creşterea eficienţei acestuia. • B1.1: Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al Rezervaţiei - B1.1.1: Monitorizarea parametrilor care caracterizează starea ecosistemelor. - B1.1.2: Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional. - B1.1.3: Monitoringul circulaţiei turistice pe teritoriul Rezervaţiei. _________________________________________________________________________________ 118 A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!
- B1.1.4: Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori, sturioni şi scrumbie de Dunăre, în Staţia de monitorizare de la Isaccea. - B1.1.5: Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din ecosistemele naturale acvatice şi terestre. • B1.2: Monitorizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării, România-Ucraina. C. Resurse naturale, utilizare durabilă Utilizarea durabilă a resurselor naturale este unul din obiectivele principale ale managementului Rezervaţiei, cerinţă de bază a implementării conceptului de dezvoltare durabilă în perimetrul Rezervaţiei. În acest scop, Administraţia Rezervaţiei, a luat o serie de măsuri încă de la înfiinţarea sa în 1990 şi a vizat în primul rând resursa care în momentul înfiinţării Rezervaţiei, dar şi ulterior, s-a dovedit a fi sub presiunea cea mai mare: resursa piscicolă. În această perioadă a fost introdusă practica evaluării anuale a potenţialului exploatabil din fiecare resursă naturală şi au fost stabilite cote de exploatare, cu obligativitatea raportării periodice a rezultatelor exploatării, pentru a se asigura un proces adecvat de monitorizare a eforturilor de valorificare. În perioada următoare este necesară atât continuarea aplicării măsurilor stabilite precum şi o diversificare a acestora. C1. Utilizarea durabilă a resurselor naturale şi a serviciilor asigurate de ecosisteme • C1.1: Elaborarea normelor de utilizare durabilă a resurselor naturale. • C1.2: Evaluarea anuală a stării resurselor naturale vegetale şi animale de interes economic şi recreativ (pescuit sportive, vânat), în vederea monitorizării eforturilor anuale de valorificare. • C1.3: Elaborarea măsurilor pentru valorificarea integrală a resurselor biologice, vegetale şi animale, cu valoare economică (floră meliferă, plante medicinale, alge, moluşte, crustacei, peşti, etc., atât din zona continentală a rezervaţiei cât şi din zona costieră marină) • C1.4: Elaborarea măsurilor pentru diminuarea conflictelor sociale datorate interacţiunii dintre păsările ihtiofage şi pescărie. • C1.5: Eliminarea uneltelor de pescuit neselectiv, în vederea limitării impactului negativ al pescuitului accidental. • C1.6: Realizarea unui cod de conduită şi bune practici pentru valorificarea resurselor şi a serviciilor. • C1.7: Încheierea parteneriatelor cu utilizatorii principalilor resurse naturale din RBDD (ANPA, ANAR, ROMSILVA, ANIF, etc.) în vederea utilizării durabile a acestora. D.Turismul şi recreerea Activitatea de turism este considerată activitatea economică care trebuie să asigure, nemijlocit, comunităţilor locale posibilitatea integrării rezultatelor celorlalte activităţi de valorificare a resurselor naturale şi mai mult, posibilitatea dezvoltării şi promovării altor activităţi economice tradiţionale precum şi a valorilor culturale, contribuind totodată la diversificarea surselor de venituri. În acest sens este necesară elaborarea unei strategii privind evaluarea potenţialului turistic şi cultural şi măsurile de valorificare a acestuia. Trebuie avut în vedere, de asemenea, pericolul pe care îl poate constitui turismul neorganizat. _________________________________________________________________________________ 119 A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!
Page 1 and 2:
CUPRINS PARTEA I PLANUL DE MANAGEME
Page 3 and 4:
PARTEA A II-A REGULAMENTUL REZERVA
Page 5 and 6:
PARTEA I PLANUL DE MANAGEMENT CAPIT
Page 7 and 8:
Ariile speciale de conservare (SPA)
Page 9 and 10:
- Definirea scopului Planului de Ma
Page 11 and 12:
CAPITOLUL 2. Descrierea ariei natur
Page 13 and 14:
2.2 Statutul juridic al terenurilor
Page 15 and 16:
Căsuţa nr. 2.3.1 Principalele atr
Page 17 and 18:
Crişan, Caraorman, Sf. Gheorghe, U
Page 19 and 20:
singura lună cu valori negative ş
Page 21 and 22:
2.4.2 Precipitaţiile atmosferice P
Page 23 and 24:
Brizele reprezintă o caracteristic
Page 25 and 26:
subunităţile limitrofe. În cazul
Page 27 and 28:
complexe lacustre au fost desecate
Page 29 and 30:
principală, a lucrărilor de prote
Page 31 and 32:
Terenurile cuprinse în limitele te
Page 33 and 34:
Braţul Chilia (120 km de la Ceatal
Page 35 and 36:
ioregiunea pontică, în cadrul re
Page 37 and 38:
Dintre speciile de peşti, în afar
Page 39 and 40:
abuşcă, cu o capacitate mare de a
Page 41 and 42:
B. Zone umede B1 Vegetaţie acvatic
Page 43 and 44:
eprezentat este Insula Popina, cu o
Page 45 and 46:
această suprafaţă sunt incluse a
Page 47 and 48:
speciilor ce necesită măsuri de p
Page 49 and 50:
edusă trăiesc volbura de nisip (C
Page 51 and 52:
mediteraneană 26 Cuscuta campestri
Page 53 and 54:
Moluştele sunt reprezentate de 84
Page 55 and 56:
(Aristichthys nobilis), precum şi
Page 57 and 58:
6 Pelicanul comun (Pelecanus onocro
Page 59 and 60:
din familia mustelidelor (nevăstui
Page 61 and 62:
12 18 Densitate (x10 6 cel/l) 10 8
Page 63 and 64:
Indicatorul cantitativ de densitate
Page 65 and 66:
3500 3000 250 tone 2500 2000 1500 1
Page 67 and 68: 22 Maliuc Gorgova 142 130 23 Maliuc
Page 69 and 70: Tabel 2.12.3 Capturile de peşte di
Page 71 and 72: 11 Lin (Tinca tinca) 11 Stavrid (Tr
Page 73 and 74: de vedere al scopului şi abandonat
Page 75 and 76: Tratamentele de protecţie fito-san
Page 77 and 78: Din punct de vedere al reliefului,
Page 79 and 80: • Principalele structuri de primi
Page 81 and 82: 2.12.5 Fauna de interes cinegetic
Page 83 and 84: efectuate prospecţiuni de mare ad
Page 85 and 86: eţeaua de colectare a apelor pluvi
Page 87 and 88: odată cu trecerea la economia de p
Page 89 and 90: Pentru timpurile preistorice, vesti
Page 91 and 92: sangeacului s-a mutat la Tulcea, s-
Page 93 and 94: Costumul bărbătesc cuprinde îmbr
Page 95 and 96: Pe lângă aceste categorii distinc
Page 97 and 98: din România. Facilitare şi asiste
Page 99 and 100: începutul deceniului al 9-lea al s
Page 101 and 102: Activitatea de autoritate de mediu
Page 103 and 104: scopul conservării biodiversităţ
Page 105 and 106: Căsuţa 3.6 Atribuţiile Administr
Page 107 and 108: soluţionarea rapidă a problemelor
Page 109 and 110: abandonate (Principiul 3). • Impl
Page 111 and 112: Principiul 8: Recunoaşterea scări
Page 113 and 114: Convenţia privind comerţul intern
Page 115 and 116: aplicarea unor tehnologii nepoluant
Page 117: • A1.2: Evaluarea funcţiilor şi
Page 121 and 122: • F1.2: Evaluarea opţiunilor de
Page 123 and 124: I. Management eficient. Îmbunătă
Page 125 and 126: PLAN DE ACŢIUNI Pentru realizarea
Page 127 and 128: A2.5: Elaborarea şi implementarea
Page 129 and 130: TEMA B. MONITORING INTEGRAT, GIS TE
Page 131 and 132: C1.6: Realizarea unui cod de condui
Page 133 and 134: TEMA: OBIECTIV D TURISMUL ŞI RECRE
Page 135 and 136: E1.5: Promovarea acţiunilor de ref
Page 137 and 138: TEMA G. CONŞTIENTIZARE, INFORMARE
Page 139 and 140: TEMA H. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ
Page 141 and 142: TEMA I. MANAGEMENT EFICIENT TEMA: O
Page 143 and 144: TEMA: OBIECTIV I. MANAGEMENT EFICIE
Page 145 and 146: Căsuţa 4.1 Prevederile OUG nr. 57
Page 147 and 148: aranjate în funcţie de unităţil
Page 149 and 150: CAPITOLUL 6. Abrevieri folosite în
Page 151 and 152: precum şi pe baza prevederilor Pla
Page 153 and 154: dezechilibre sau au determinat pier
Page 155 and 156: canalele şi lacurile interioare di
Page 157 and 158: Capitolul 4. CONDUCEREA ADMINISTRA
Page 159 and 160: (2) Şedinţele Colegiului executiv
Page 161 and 162: (2) Personalul care are dreptul să
Page 163 and 164: (2) Obţinerea acordului de mediu e
Page 165 and 166: (4) Prin excepţie de la prevederil
Page 167 and 168: a) activităţi economice pentru va
Page 169 and 170:
ART. 48 În perimetrul Rezervaţiei
Page 171 and 172:
organiza şi desfăşura numai de p
Page 173 and 174:
ART. 57 (1) Populaţia cu domiciliu
Page 175 and 176:
a) să monitorizeze permisele de pe
Page 177 and 178:
ART. 68 Activităţile de valorific
Page 179 and 180:
(2) Administraţia Rezervaţiei va
Page 181 and 182:
(6) Amenajarea şi exploatarea depo
Page 183 and 184:
7.4.3.2 Activitatea de recoltarea f
Page 185 and 186:
7.6. Valorificarea resursei peisagi
Page 187 and 188:
(2) Deschiderea traseelor turistice
Page 189 and 190:
g) nu folosesc surse de apă poluat
Page 191 and 192:
ART. 107 (1) Structurile de adminis
Page 193 and 194:
(2) Este interzisă deţinerea la b
Page 195 and 196:
ART. 125 Participanţii la procesul
Page 197 and 198:
a) producerea unui accident tehnic
Page 199 and 200:
Capitolul 13 SANCŢIUNI ART. 144 Î
show all

partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...