partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
partea i, ii: planul de management Åi regulamentul rezervaÅ£iei ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
din familia musteli<strong>de</strong>lor (nevăstuica, hermelină, dihori). Majoritate spec<strong>ii</strong>lor îşi sapă galer<strong>ii</strong><br />
subterane, rozătoarele hrănindu-se <strong>de</strong> regulă cu vegetale, iar insectivorele cu insecte şi<br />
alte nevertebrate (Figura 2.10.3).<br />
Fig. 2.10.3 Mamiferele din RBDD<br />
12<br />
2 2 1<br />
9<br />
16<br />
Insectivore<br />
Rozătoare<br />
Carnivore<br />
Pinipe<strong>de</strong><br />
Ungulate<br />
Chiroptere<br />
Dintre rozătoare, cel mai a<strong>de</strong>sea se întâlneşte<br />
bizamul (Ondrata zibethycus), specie legată <strong>de</strong><br />
mediul acvatic care îşi construieşte galer<strong>ii</strong> în<br />
malul apelor, când este vorba <strong>de</strong> canale sau<br />
sub forma unor muşuroaie pe lacuri sau japşe.<br />
Iepurele (Lepus capensis europaeus) este<br />
<strong>de</strong>asemenea <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> frecvent în pădurile<br />
Letea şi Caraorman precum şi în incintele<br />
agricole.<br />
Musteli<strong>de</strong>le sunt mai bine reprezentate <strong>de</strong> două spec<strong>ii</strong> legate <strong>de</strong> mediul acvatic: nurca<br />
europeană (Mustela lutreola) şi vidra (Lutra lutra) spec<strong>ii</strong> care se hrănesc cu peşti şi alte<br />
animale acvatice, în timp ce bursucul (Meles meles) are o prezenţă din ce în ce mai rară.<br />
Dintre carnivorele cani<strong>de</strong>, cele mai întâlnite sunt câinele enot (Nyctereutes procynoi<strong>de</strong>s),<br />
cel mai legat <strong>de</strong> mediul acvatic (a fost semnalat pentru prima oară în România în anul<br />
1951, iar în Delta Dunăr<strong>ii</strong> în anul 1953), vulpea (Vulpes vulpes) care are efective relativ<br />
stabile, precum şi şacalul (Canis aureus), ajuns în Delta Dunăr<strong>ii</strong> pe cale naturală din<br />
zonele mai sudice (Asia Mică, Bulgaria).<br />
Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul încă mare <strong>de</strong> porci mistreţ (Sus<br />
scrofa) care preferă arealele mlăştinoase şi <strong>de</strong> căprior (Capreolus capreolus) cu efective<br />
în scă<strong>de</strong>re.<br />
În Marea Neagră se cunosc trei spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>lfini ale căror populaţ<strong>ii</strong> sunt în regres: <strong>de</strong>lfinul<br />
cu bot gros (Tursiops tursiops), porcul <strong>de</strong> mare (Phocaena phocaena) şi <strong>de</strong>lfinul (Delphis<br />
<strong>de</strong>lphis).<br />
Din cele 42 spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong> mamifere 28 sunt incluse în Lista Roşie.<br />
La <strong>de</strong>semnarea Rezervaţiei ca sit <strong>de</strong> importanţă comunitară în cadrul reţelei Natura<br />
2000, au contribuit şi cele 5 spec<strong>ii</strong> din bioregiunea stepică şi cele două spec<strong>ii</strong><br />
caracteristice bioregiun<strong>ii</strong> pontice (Tabelul 2.10.6).<br />
Tabelul 2.10.6 Spec<strong>ii</strong> <strong>de</strong> mamifere periclitate în Rezervaţie<br />
Nr.<br />
Cod<br />
Specia<br />
Crt. Natura 2000<br />
Bioregiunea stepică<br />
1355 Vidra (Lutra lutra)<br />
2633 Dihorul <strong>de</strong> stepă (Mustela eversmann<strong>ii</strong>)<br />
1356∗ Nurca (Mustela lutreola)<br />
1335 Popândăul (Spermophilus citellus)<br />
2635 Dihorul pătat (Vormela peregusna)<br />
Bioregiunea pontică<br />
1351 Porcul <strong>de</strong> mare (Phocoena phocoena)<br />
1349 Delfinul cu bot gros (Tursiops truncatis)<br />
_________________________________________________________________________________ 59<br />
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!