partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

efectuate prospecţiuni de mare adâncime în câteva zone ale Deltei Dunării fără însă a fi
depistate resurse minerale valoroase.
Resursele energetice mai importante sunt reprezentate de energia eoliană şi energia
solară.
Energia eoliană, este evaluată la un potenţial ridicat, atât în teritoriul Rezervaţiei cât şi
în zonele învecinate Rezervaţiei. Acest potenţial începe să fie utilizat în prezent când s-
au construit deja câteva unităţi de producerea energiei electrice folosind forţa vântului pe
amplasamente situate în vecinătatea Rezervaţiei (Baia, Topolog, Corbu, Măcin) şi sunt
în curs de execuţie câteva ferme eoliene, propuse a se amplasa, deasemenea, în zonele
învecinate Rezervaţiei, în judeţele Tulcea şi Constanţa.
Energia solară reprezintă o sursă importantă de energie datorită numărului mare de ore
de strălucire a soarelui, pe teritoriul Rezervaţiei, într-un an (circa 2500). Acest potenţial
este foarte puţin utilizat, în prezent, în unităţi hoteliere mici în special pentru asigurarea
apei calde menajere.
2.12.7 Utilizarea resurselor de apă
Resursele de apă din Rezervaţie sunt constituite din resursele de apă de suprafaţă şi din
cele subterane. Din punct de vedere hidrogeologic s-a confirmat în toată Delta existenţa
unui strat acvifer freatic, aflat la adâncimi cuprinse între 0,10m şi 3,50m, adâncimi ce
variază în funcţie de cotele terenului şi de nivelul apelor superficiale ale Dunării. Apa
freatică este în general slab mineralizată (sub 1g/l), uşor bicarbonatată. În afara apelor
freatice, forajele mai adânci au pus în evidenţă existenţa mai multor straturi de ape
subterane, dispuse la adâncimi ce oscilează în jurul cotelor de -15, -20, -40 şi chiar mai
jos. Aceste ape subterane au un grad de potabilitate redus (din punct de vedere chimic,
apele subterane sunt de două categorii: alcaline bicarbonatate slab mineralízate şi clorosodice)
şi nu pot fi folosite în scop economic.
Resursele de apă de suprafaţă sunt cele mai importante şi sunt reprezentate, în
principal de fluviul Dunărea, de complexul Lacustru Razim-Goloviţa-Zmeica, precum şi
de lacurile Babadag, Obretin şi Dranov. Sectorul agricol utilizează cantităţi importante
de apă pentru culturile agricole, pentru sectorul zootehnic şi pentru cel piscicol.
Pentru culturile agricole, Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) asigură
apă pentru irigaţii prin pompare prin sistemele de irigaţii alimentate din Complexul
Lacustru Razim-Goloviţa-Zmeica şi lacul Babadag. Capacitatea instalată de pompare a
apei din aceste lacuri este de circa 94,5 mc/sec dar cerinţele anuale şi în special din
ultimii ani fac ca această capacitate să nu fie folosită mai mult de 20%.
Amenajările piscicole care funcţionează în perimetrul Rezervaţiei, utilizează apa lacurilor
naturale în suprafaţă totală de circa 6.700 ha (Babadag, Obretin, Dranov) sau apa din
Dunăre intrată gravitaţional sau prin pompare în bazinele piscicole amenajate, în
suprafaţă totală de circa 17.000 ha.
Sectorul industrial, care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentată în
principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului
Tulcea, cel mai important fiind SC Aker SA, precum şi de alte unităţi industriale din
Tulcea.
_________________________________________________________________________________ 83
A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţiile!