25.12.2014 Views

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

partea i, ii: planul de management şi regulamentul rezervaţiei ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

subunităţile limitrofe. În cazul grindului Stipoc, în această situaţie se găseşte numai<br />

<strong>partea</strong> central-estică un<strong>de</strong> şi altitudinile sunt mai mari (peste 2 m), extremităţile (vestică<br />

cea mai întinsă şi estică) sunt alcătuite din <strong>de</strong>pozite fluviale. Pe Câmpul Chiliei,<br />

altitudinea sca<strong>de</strong> treptat <strong>de</strong> la nord spre sud şi <strong>de</strong> la nord-vest spre sud-est, în acelaşi<br />

sens <strong>de</strong>pozitele loessoi<strong>de</strong> f<strong>ii</strong>nd uşor acoperite <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite fluviale şi ca atare şi peisajul<br />

se schimbă trecând <strong>de</strong> la aspectul unei câmp<strong>ii</strong> veritabile la nord, la cel <strong>de</strong>ltaic în sud.<br />

Suprafaţa teritor<strong>ii</strong>lor pre<strong>de</strong>ltaice este apreciată la circa 8.200 ha (2,4% din suprafaţa<br />

Deltei).<br />

Grindurile fluviale sunt rezultatul procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a aluviunilor în procesul <strong>de</strong><br />

inundaţie prin revărsare şi se individualizează cel mai bine în lungul braţelor principale,<br />

pe ambele maluri (Chilia, Tulcea, Sf. Gheorghe şi Sulina), având înălţimi ce variază în<br />

lungul acestora, scăzând din amonte spre aval. În afara grindurilor fluviale din lungul<br />

braţelor se găsesc asemenea forme <strong>de</strong> relief şi în lungul gârlelor mai importante din <strong>de</strong>lta<br />

fluvială. Prin construirea canalelor şi prin realizarea platformelor pentru <strong>de</strong>pozitarea<br />

stufului (în perioada valorificăr<strong>ii</strong> stuficole a Deltei), au rezultat grindurile antropice uneori<br />

mai înalte <strong>de</strong>cât cele naturale, <strong>de</strong>şi mai înguste. Suprafaţa grindurilor fluviale este<br />

apreciată la circa 50.250 ha (circa 15% din teritoriul Deltei Dunăr<strong>ii</strong>).<br />

Grindurile marine sunt formate prin acţiunea combinată a proceselor marine<br />

(<strong>de</strong>terminate) şi a celor fluviale (subordonate) şi sunt dispuse perpendicular pe direcţia<br />

braţelor principale ale Dunăr<strong>ii</strong>, constituindu-se în baraje morfologice în perimetrul <strong>de</strong>ltaic.<br />

Cele mai mari grinduri marine sunt cele care alcătuiesc aşa numitul cordon iniţial (Letea,<br />

Caraorman şi Crasnicol) care s-au format cu circa 10 000-11 000 î.Chr., barând golful<br />

<strong>de</strong>ltaic şi formând <strong>de</strong>lta fluvială <strong>de</strong> astăzi. Acest cordon iniţial constituie şi limita dintre<br />

cele două compartimente – <strong>de</strong>lta fluvială şi <strong>de</strong>lta fluvio-maritimă. Grindurile Letea şi<br />

Caraorman, constituite în cea mai mare parte din <strong>de</strong>pozite nisipoase, sunt cele mai<br />

reprezentative prin înălţimile maxime (12,4 m pe Letea şi 7 m pe Caraorman) şi prin<br />

relieful eolian rezultat şi asociaţ<strong>ii</strong>lor vegetale, ierboase şi forestiere <strong>de</strong> pe acestea. Al<br />

treilea complex <strong>de</strong> grinduri marine este Sărăturile, care ocupă o poziţie intermediară între<br />

cele din cordonul iniţial şi cordoanele litorale propriu-zise, prin faptul că se sprijină pe<br />

ţărm cu vârful (<strong>partea</strong> mai îngustă) şi se <strong>de</strong>zvoltă sub formă <strong>de</strong> jerbă spre interior. În<br />

aceeaşi categorie trebuie inclus şi aliniamentele insulelor Sacalin care reprezintă, încă,<br />

pentru o scurtă perioadă <strong>de</strong> timp (ani şi zeci <strong>de</strong> ani) un ţărm dublu. Suprafaţa grindurilor<br />

marine se apreciază la circa 34.900 ha (10,5% din suprafaţa Deltei).<br />

Reţeaua hidrografică reprezintă unul din subsistemele <strong>de</strong>terminante în apariţia, evoluţia<br />

şi funcţionarea sistemului <strong>de</strong>ltaic. Braţele principale ale Dunăr<strong>ii</strong> şi gârlele dintre aceste<br />

braţe, au evoluat în <strong>de</strong>cursul timpului în funcţie <strong>de</strong> factor<strong>ii</strong> neotectonici şi <strong>de</strong> intensitatea<br />

procesului <strong>de</strong> colmatare. Procesul <strong>de</strong> autoreglare a subsistemului hidrografic în condiţ<strong>ii</strong><br />

naturale a fost, începând cu primele lucrări <strong>de</strong> corectare a braţului Sulina, continuat cu<br />

canale construite în scopuri piscicole, stuficole, agricole. Ulterior au fost construite<br />

numeroase incinte pentru stuficultură, piscicultură, agricultură şi silvicultură, impunânduse<br />

realizarea unor căi <strong>de</strong> legătură pe ape şi <strong>de</strong> drenaj în interiorul acestora. În aceste<br />

condiţ<strong>ii</strong>, reţeaua <strong>de</strong> canale a <strong>de</strong>venit mult mai complexă iar multe gârle care aveau un<br />

anumit rol în funcţionarea sistemului <strong>de</strong>ltaic au fost anihilate. Modificări importante au<br />

suferit şi braţele Sulina şi Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a fost scurtat, în perioada 1862-<br />

1902, <strong>de</strong> la 91,9 km la 63,75 km şi adâncit ca urmare a acţiun<strong>ii</strong> <strong>de</strong> realizare a unei căi<br />

_________________________________________________________________________________ 25<br />

A.R.B.D.D. ‐ Ocroteşte natura şi păstrează tradiţ<strong>ii</strong>le!

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!