12.07.2015 Views

m - Proiect SEMPER FIDELIS

m - Proiect SEMPER FIDELIS

m - Proiect SEMPER FIDELIS

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

122 Din tainele vieţii ,şi ale universului - Prima carteîl înzestrează pe om, în viitor, cu calităţi sufleteşti, cu daruri intelectuale minunate, cu o mintecuprinzătoare şi înţelegătoare a celor mai abstracte probleme.Pentru realizarea acestor dispoziţii sufleteşti, acestor facultăţi, omul trebuie să se nască într-untrup perfect, cu un sistem cerebral care să răspundă uşor la impulsurile primite de la spirit.Din cele expuse se vede că omul este singurul făuritor al destinului său, suportat în viitoareasa viaţă terestră. El este meşterul care îşi ţese haina viitoare, perispiritul, şi după cum a pus o grijămai mare ori mai mică, acea haină va fi mai fină ori mai grosolană, mai curată sau mai pătată. Sepoate ca acea haină să fie mai frumoasă decât cea din întruparea precedentă. însă poate să fieinferioară, pentru că în viaţa actuală s-a lăsat târât de pornirile trupului, a dus o viaţă prea materială,iar gândurile i-au fugit mereu la lux, petreceri, onorari, adică mintea i-a fost străfulgerată de ideiprea pământene şi nu 1-a preocupat nimic din ceea ce l-ar fi apropiat de sferele spirituale. Şi-a ţinutspiritul în mrejele materiei, nu 1-a pus în legătură cu Creatorul, unde a luat fiinţă.Tatăl ne-a dat urzeala şi ne-a dat şi suveica - voinţa cu care să ţesem pânza fluidică a existenţeinoastre viitoare. Aşadar, suntem creatorul propriei fericiri sau nefericiri. Faptul că ne aflăm mai susori mai jos pe scara socială este rezultatul muncii noastre. Am determinat cauze care ne aduc într-ostare plină de mizerii sau într-o stare de belşug. Toată starea noastră prezentă nu ne-a făcut-oCreatorul - cum cred cei care nu cunosc legile cereşti - ci noi am fost făuritorii ei. Dacă am lucratîn acord cu conştiinţa noastră, cu simţul milei şi al iubirii, ne vom ridica sub toate raporturile, iardacă am trăit contrar legilor morale şi am lucrat după impulsurile trupului şi pornirile pătimaşe, vomcădea în abis, vom avea un loc nefericit, o viaţă plină de boli, de lovituri ale soartei, de lipsurimateriale ori de întunecimea minţii. în loc să urcăm grăbit cărările binelui, frumosului şi adevărului,pentru a ajunge la eliberarea vieţii pământene, coborâm în profunzimile întunericului şi ale răului,rămânem în urmă, departe de cursul evoluţiei ce curge grăbit spre perfecţiune.Dar să vedem pe rând, cum lucrează cele trei forţe - gândul, dorinţa şi fapta - asupra noastrăşi a celor din jurai nostru.Dintre toţi factorii care determină viitoarea noastră întrupare şi modul de viaţă desfăşurat înacea întrupare, gândul este factorul cel mai puternic, cel mai hotărâtor. Este firesc să fie aşa,deoarece gândul este opera omului real, a scânteii divine, a spiritului etern, aflat în interiorul nostru.Scânteia divină produce energie, care se traduce în vibraţii în materia divină ce o înveleşte. Acestevibraţii poartă cu ele ideile, captate altădată din spaţiu şi fotografiate, clişeul lor fiind reţinut în juraispiritului, în perispirit.Ideea este o lumină învelită într-o porţiune de eter - numită gând, care ia o formă şi posedăo anumită culoare şi vibraţie.Trebuie să ştim că gândul născut în mintea unui om este mai concret sau mai abstract, maicomun sau mai filosofic, după facultăţile mentale deţinute în viaţa sa actuală. Aceste facultăţi s-auformat în timpul vieţii din sferele spirituale ale Pământului, din materia mentală care a frământatmintea omului pe când era întrupat pe pământ, în viaţa sa precedentă. Aşadar gândirea oameniloreste diferită, deoarece vârsta entităţilor spirituale diferă, aşa cum şi trupurile noastre se deosebescîntre ele după vârstă. O gândire comună aparţine unui spirit tânăr, o gândire abstractă aparţine unuispirit bătrân, trecut prin multe vieţi, ridicându-se pe scara spiritualităţii prin învăţămintele trase dinexistenţele trecute.Din cele expuse rezultă două învăţături mari, pe care e bine să le reţinem:1. gă nu mai gândim mereu, fără nici un rost, de una de alta, trecând de la un subiect la altul,abordându-le superficial, fără să ne concentrăm în mod serios asupra unui anumit subiect;2. să nu permitem să se nască în noi - sub influenţa unor factori invizibili ori sub impresiilecelor petrecute în timpul zilei - idei josnice, necuviincioase, de critică ori ură împotriva cuiva.Dar să vedem care este raţiunea acestor recomandări. Dacă gândim dezordonat şi trecem mereude la un gând la altul, înşirându-le ca mărgelele pe aţă, producem în corpul perispiritual vibraţiidezordonate, imagini care abia formate se distrag prin imaginea următoare, şi aşa mereu maideparte. Această furtună, această învălmăşeală de imagini abia conturate, adună în jurai nostru omaterie haotică, din care spiritul nu va putea extrage, prin analiză, nici o concluzie sau învăţătură.O înşirare de imagini dă putinţă spiritului să facă o analiză a mărimii, intensităţii şi culoriiideilor, cu alte cuvinte - o comparaţie ce are ca rezultat o judecată. O înşirare de judecăţi dă naşterela un raţionament. Dintr-o sumă de raţionamente, spiritul extrage o învăţătură, ce are ca rezultatfinal naşterea unei aptitudini, a unei facultăţi.Or dacă gândim mereu fără rost, o adevărată avalanşă de idei confuze şi fugitive va copleşispiritul, care nu va mai avea un material de judecată clar şi precis, nu se va putea forma unraţionament, deci nu va urma nici un câştig pentru el. Omul va veni în viaţa ulterioară cu omentalitate tot atât de inferioară ca cea avută în viata trecută.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!