m - Proiect SEMPER FIDELIS

182 Din tainele vieţii şi ale universului -A doua carteDupă această lungă introducere, răspund şi la întrebarea ta: „Ce este o materializare?"Materializarea este un studiu făcut de savanţii Cerurilor noastre, cu fluidul solar, aflat în jurulnostru, în chiar atmosfera voastră, pătrunzând globul pământesc până în centrul său.Savanţii noştri lucrează cu acest fluid, căutând să-1 treacă prin toate stările fizice ale pământului:gazoasă, lichidă şi solidă. Una din numeroasele lor studii şi experienţe este creaţia. Ei se trudescsă afle cum a creat Divinitatea, din această materie subtilă, omul, animalul şi planta. Vrând-nevrând,ei ajung astfel să facă materializări. Materializarea este un capitol important din studiile savanţilorcereşti. Deoarece aceste studii nu se pot finaliza în Cer, savanţii cereşti coboară la suprafaţapământului, formează un cerc de fraţi trupeşti, oameni morali şi intelectuali, aduc în mijlocul lorun medium superior, anume pregătit de la naştere pentru această înaltă misiune cerească, şi impunândanumite condiţii, îşi încep experienţele care îi vor duce la: ştiinţa creaţiei.Aşadar, pentru asemenea operaţii foarte rare se cer trei factori: savanţi cereşti, un medium dematerializare şi un cerc select format din oameni puri, evoluaţi şi culţi.Savanţii ^cereşti fac aceste experienţe pentru că le sunt necesare, şi nu de dragul de-a uimipământenii. în antichitate, experienţele se făceau numai în sânul cercului marilor iniţiaţi. Acum20.000 de ani exista în spaţiul din jurul pământului o pleiadă de mari savanţi, dintre care s-auîntrupat în Egipt, constituind, rând pe rând casta marilor preoţi, iniţiaţi în tainele cereşti. Unii erauîn spaţiu şi alţii întrupaţi pe pământ. Cei de sus, împreună cu cei de jos, făceau experienţe privitedin două puncte de vedere, uman-trupesc şi uman-spiritual. Aceşti mari savanţi cereşti au experimentatşi făcut studii pe pământ aproximativ 12.000 de ani. Ei se schimbau cu rândul, când unii erau sus,ceilalţi erau întrupaţi jos, şi invers. Casta marilor preoţi a dobândit un caracter religios pentru a nuavea acces oricine la ea şi apoi au ierarhizat-o. Pentru ca tainele aflate de la cei de sus să nu fiedivulgate, iniţiatul depunea un jurământ, acceptând mai degrabă să moară decât să destăinuie celecomunicate de sus. Tăinuirea acestor experienţe şi comunicări nu era dictată de vreun scop egoist,ci pentru că ştiinţa cerească, împărtăşită prin viu grai celor nepregătiţi, s-ar fi deformat. Duhulinferior - întrupat sau neîntrupat - neputând, datorită nivelului său de evoluţie, să cuprindă adâncultuturor lucrurilor, interpretează conform limitelor sale ceea ce nu înţelege şi astfel, transmiţându-semai departe, fondul prim al informaţiei s-ar fi deformat, până ce nu ar mai fi corespuns adevărului.Vă dau un exemplu simplu şi comun. Omul de la ţară a auzit de „automobil", dar el necunoscândla început înţelesul acestui cuvânt, 1-a transformat în „motomobil". Tot aşa cu orice idee: omulsimplu o schimonoseşte ori o înlocuieşte cu alta. Fiind necesar să se dea omului pământesc sauceresc anumite cunoştinţe, evoluţia duhului este reprezentată prin clase sau grade, avându-se capunct de plecare moralitatea şi intelectualitatea.Pentru a-şi face studiile, marii savanţi ai Cerului acestui glob au creat în anumite locuri - India,Tibet, Egipt - nuclee de iniţiaţi, pentru ca prin ei şi cu ajutorul lor să-şi facă experienţele, iar lumeasuperioară a Pământului să nu rămână fără această ştiinţă cerească, altfel pierdută.Dar după ce şi-au terminat studiile, savanţii cereşti au părăsit planeta noastră. De la plecarealor, religiile şi castele organizate de ei au decăzut, iar iniţieri nu s-au mai făcut, deoarece în loculcelor plecaţi, casta preoţească a fost ocupată de duhuri mai puţin ştiutoare. De asemenea, numărulmediumilor s-a redus, până au dispărut şi ei, pentru că, pe de o parte, erau întreţinuţi complet decasta preoţilor, iar pe de alta, Pământul nu mai avea savanţi cereşti care să cunoască mediumizareavehicolelor unui om, pentru a face din el un bun instrument pentru studiile lor. Treptat, omenireaa decăzut tot mai mult în abisul neştiinţei şi mai ales al imoralităţii.Aşa s-au scurs veacurile, până a reapărut marele Christ, aducând în lume vechile cunoştinţe alesavanţilor de acum 20-25 mii de ani, formând o religie, care - aparent - nu are la bază ştiinţa, cinumai iubirea, anihilând oarecum pornirea duhurilor inferioare spre bestialitate. De atunci au trecutveacuri, şi pe baza dragostei Lui, omenirea a ajuns la civilizaţia de azi, strălucitoare mai mult îndomeniul material, pământesc, pe când în cel moral este în regres faţă de primele veacuri alecreştinismului.Acum în spaţiu se află din nou cete de mari savanţi, cărora le puteţi da numele de GlasulAdevărului. Ei doresc să refacă studiile răspândite de cei plecaţi acum zece mii de ani. Aceştisavanţi au început să reia combinaţiile fluidului solar cu materia solidă, lichidă şi gazoasă a acestuiglob, dând naştere la fenomene neînţelese, necuprinse încă de voi, oameni trupeşti. în acest scop,aproximativ de o sută de ani încoace, unii dintre ei s-au şi întrupat, întemeind o ştiinţă nouă, îndefinitiv veche de când se află omul pe acest pământ, ştiinţa numită spiritism.în general, lumea crede că spiritismul constă în mijlocul de a comunica cu omul ceresc, ceeace nu este exact. Noi, oamenii fluidici, nu avem nevoie să comunicăm cu voi, nu avem nevoie săîncredinţăm lumea terestră de existenţa noastră, deoarece noaptea duhurile întrapate sunt şi ele ceeace suntem şi noi. în scopul avansării cunoştinţelor noastre, avem nevoie de experienţe terestre,