Comunicări din Cerparticule de viaţă supuse Voinţei supreme a Creatorului; prin urmare, El îşi impune Voinţa fluiduluiuniversic. Prin intermediul fluidului universic Tatăl creator îşi impune Voinţa asupra globului terestru,conducându-1 pe un anumit drum sau traiectorie. Fluidul universic, acest curent de materie etericăare o mişcare, o curgere într-un sens circular.Să luăm ca punct de observaţie sistemul nostru planetar, şi anume soarele. Fluidul universiccurge în jurul soarelui.- Cum, luminătorule, nu se învârteşte pământul în jurul soarelui?- Nu, copii, pământul nu se învârteşte singur în jurul soarelui, ci fluidul universic care scaldăde jur împrejur soarele se învârteşte, curge în jurul soarelui şi în mişcarea sa târăşte şi globulterestru. Acest fluid curge continuu, se mişcă în jurul soarelui de miliarde de ani, de la crearea lui.La început era numai soarele şi fluidul din jurul său. Iniţial fluidul solar era mai dens, dar dincauza mişcării sale de rotaţie, s-a rarefiat din ce în ce mai mult. Când rarefierea a atins un anumitgrad, s-a rupt din soare o bucată, din care s-a format apoi planeta noastră. Aşa au luat naştere, rândpe rând, şi celelalte planete desprinse din soare, datorită mişcării sale de rotaţie, provocată demişcarea circulară a fluidului universic înconjurător.- Până unde se întinde atmosfera fluidică solară? ,- Până dincolo de ultima sa planetă, necunoscută de pământeni, pentru că n-au văzut-o încă cutelescoapele lor.Acum revin şi mă adresez ţie, frate. După cum voi puteţi trece un anumit coip din starea solidăîn stare lichidă şi apoi gazoasă, tot astfel noi, cei ştiutori, putem supune voinţei noastre fluidul solar,trecându-1 din concentrare în concentrare, până la starea gazoasă, lichidă sau solidă, prin toatestările materiei voastre terestre.Iarăşi sunt întrerupt: „învăţătorule, cum de se face ziuă şi noapte pe pământ, dacă el este târâtde fluidul din jurul sistemului solar?"Se face ziuă şi noapte pentru că în mişcarea sa de rotaţie în jurul soarelui, pământul mai faceşi o a doua mişcare, de rotaţie în jurul axei sale, provocată de fluidul universic, care prin parteaexterioară a mişcării circulare trage mai repede, iar prin partea interioară merge mai încet. Dininegalitatea acestor două forţe tangente - internă şi externă - s-a născut mişcarea de rotaţie propriepământului, care a determinat ziua şi noaptea, succesiv, pe suprafaţa lui. La această cauză s-a maiadăugat încă un factor. La începutul creării sale, pământul cădea mereu spre periferia atmosfereifluidice solare. Din combinarea mişcării de îndepărtare a pământului de soare şi a mişcării circularea fluidului solar s-a născut mişcarea de rotaţie a globului pământesc în jurul axei sale.Fluidul solar a fost şi este mai dens în apropierea soarelui, şi din ce în ce mai rar către periferiasa; adică particulele componente ale fluidului solar sunt mai apropiate în vecinătatea soarelui, şi maidepărtate între ele către periferia sferei fluidice solare. Această atmosferă eterică solară se terminădincolo de ultima sa planetă - cea dintâi ruptă din soare - pe o distanţă de milioane de kilometri.Azi, puterea de atracţie a soarelui nu-i permite pământului să se îndepărteze decât foarte puţin,cu câţiva centimetri în fiecare an. Cu trecerea tinipului, materiile constitutive ale pământului s-autransformat, până au ajuns la starea actuală, atribuită de A voi răcirii. Pe măsura îndepărtării de soare,compoziţia şi starea materiei terestre se va schimba. în decurs de miliarde de ani, pământul s-aîndepărtat de locul său de origine, intrând într-un fluid solar din ce în ce mai rar, care a determinattoate prefacerile de pe suprafaţa sa.Omul trupesc a început studiul pământului de curând, şi nu a avut încă timpul să constate căel se îndepărtează de soare. Noi, care avem miliarde de ani în urma noastră, având ocazia şi putinţasă observăm globul în jurul căruia ne facem şcoala, cunoaştem acest fenomen, încă necunoscutastronomilor voştri. !După cum în lumea voastră trupească un copil din clasele primare pune câte o întrebare de temiri cum i s-a născut în minte, tot astfel un duh tânăr m-a întrebat: „Domnule, pe când am fost şieu om trupesc, am învăţat că doar un corp uşor se înalţă. Cum se face că pământul - care e un coipgreu - se înalţă, se îndepărtează în atmosfera solară?"Suntem obligaţi să răspundem duhului în a cărui minte s-a putut naşte o asemenea întrebareştiinţifică. Da, fiule, pământul se îndepărtează de soare sau se înalţă în atmosfera lui fluidică,deoarece este atras de Sfera divină. Cu vremea, toate astrele au tendinţa de a porni sau cădea cătreSfera divină, aflată în centrul sferei cosmosului. Aşadar, cu timpul, şi soarele nostru împreună cutoţi puii săi va avea tendinţa de a cădea către Laboratorul divin. De acolo, din Sfera divină seexercită atracţia despre care a vorbit fostul pământean Newton, mare sfânt la noi în Cer.Un vapor de zeci de mii de tone pluteşte pe apa oceanului. De ce? Pentru că - ai să zici - econstruit ca să plutească. Ei bine, şi pământul este astfel construit ca el să plutească pe linia hotărâtăde Cel Atotputernic, deoarece el posedă, condensat în interiorul său, fluid solar.jgj
182 Din tainele vieţii şi ale universului -A doua carteDupă această lungă introducere, răspund şi la întrebarea ta: „Ce este o materializare?"Materializarea este un studiu făcut de savanţii Cerurilor noastre, cu fluidul solar, aflat în jurulnostru, în chiar atmosfera voastră, pătrunzând globul pământesc până în centrul său.Savanţii noştri lucrează cu acest fluid, căutând să-1 treacă prin toate stările fizice ale pământului:gazoasă, lichidă şi solidă. Una din numeroasele lor studii şi experienţe este creaţia. Ei se trudescsă afle cum a creat Divinitatea, din această materie subtilă, omul, animalul şi planta. Vrând-nevrând,ei ajung astfel să facă materializări. Materializarea este un capitol important din studiile savanţilorcereşti. Deoarece aceste studii nu se pot finaliza în Cer, savanţii cereşti coboară la suprafaţapământului, formează un cerc de fraţi trupeşti, oameni morali şi intelectuali, aduc în mijlocul lorun medium superior, anume pregătit de la naştere pentru această înaltă misiune cerească, şi impunândanumite condiţii, îşi încep experienţele care îi vor duce la: ştiinţa creaţiei.Aşadar, pentru asemenea operaţii foarte rare se cer trei factori: savanţi cereşti, un medium dematerializare şi un cerc select format din oameni puri, evoluaţi şi culţi.Savanţii ^cereşti fac aceste experienţe pentru că le sunt necesare, şi nu de dragul de-a uimipământenii. în antichitate, experienţele se făceau numai în sânul cercului marilor iniţiaţi. Acum20.000 de ani exista în spaţiul din jurul pământului o pleiadă de mari savanţi, dintre care s-auîntrupat în Egipt, constituind, rând pe rând casta marilor preoţi, iniţiaţi în tainele cereşti. Unii erauîn spaţiu şi alţii întrupaţi pe pământ. Cei de sus, împreună cu cei de jos, făceau experienţe privitedin două puncte de vedere, uman-trupesc şi uman-spiritual. Aceşti mari savanţi cereşti au experimentatşi făcut studii pe pământ aproximativ 12.000 de ani. Ei se schimbau cu rândul, când unii erau sus,ceilalţi erau întrupaţi jos, şi invers. Casta marilor preoţi a dobândit un caracter religios pentru a nuavea acces oricine la ea şi apoi au ierarhizat-o. Pentru ca tainele aflate de la cei de sus să nu fiedivulgate, iniţiatul depunea un jurământ, acceptând mai degrabă să moară decât să destăinuie celecomunicate de sus. Tăinuirea acestor experienţe şi comunicări nu era dictată de vreun scop egoist,ci pentru că ştiinţa cerească, împărtăşită prin viu grai celor nepregătiţi, s-ar fi deformat. Duhulinferior - întrupat sau neîntrupat - neputând, datorită nivelului său de evoluţie, să cuprindă adâncultuturor lucrurilor, interpretează conform limitelor sale ceea ce nu înţelege şi astfel, transmiţându-semai departe, fondul prim al informaţiei s-ar fi deformat, până ce nu ar mai fi corespuns adevărului.Vă dau un exemplu simplu şi comun. Omul de la ţară a auzit de „automobil", dar el necunoscândla început înţelesul acestui cuvânt, 1-a transformat în „motomobil". Tot aşa cu orice idee: omulsimplu o schimonoseşte ori o înlocuieşte cu alta. Fiind necesar să se dea omului pământesc sauceresc anumite cunoştinţe, evoluţia duhului este reprezentată prin clase sau grade, avându-se capunct de plecare moralitatea şi intelectualitatea.Pentru a-şi face studiile, marii savanţi ai Cerului acestui glob au creat în anumite locuri - India,Tibet, Egipt - nuclee de iniţiaţi, pentru ca prin ei şi cu ajutorul lor să-şi facă experienţele, iar lumeasuperioară a Pământului să nu rămână fără această ştiinţă cerească, altfel pierdută.Dar după ce şi-au terminat studiile, savanţii cereşti au părăsit planeta noastră. De la plecarealor, religiile şi castele organizate de ei au decăzut, iar iniţieri nu s-au mai făcut, deoarece în loculcelor plecaţi, casta preoţească a fost ocupată de duhuri mai puţin ştiutoare. De asemenea, numărulmediumilor s-a redus, până au dispărut şi ei, pentru că, pe de o parte, erau întreţinuţi complet decasta preoţilor, iar pe de alta, Pământul nu mai avea savanţi cereşti care să cunoască mediumizareavehicolelor unui om, pentru a face din el un bun instrument pentru studiile lor. Treptat, omenireaa decăzut tot mai mult în abisul neştiinţei şi mai ales al imoralităţii.Aşa s-au scurs veacurile, până a reapărut marele Christ, aducând în lume vechile cunoştinţe alesavanţilor de acum 20-25 mii de ani, formând o religie, care - aparent - nu are la bază ştiinţa, cinumai iubirea, anihilând oarecum pornirea duhurilor inferioare spre bestialitate. De atunci au trecutveacuri, şi pe baza dragostei Lui, omenirea a ajuns la civilizaţia de azi, strălucitoare mai mult îndomeniul material, pământesc, pe când în cel moral este în regres faţă de primele veacuri alecreştinismului.Acum în spaţiu se află din nou cete de mari savanţi, cărora le puteţi da numele de GlasulAdevărului. Ei doresc să refacă studiile răspândite de cei plecaţi acum zece mii de ani. Aceştisavanţi au început să reia combinaţiile fluidului solar cu materia solidă, lichidă şi gazoasă a acestuiglob, dând naştere la fenomene neînţelese, necuprinse încă de voi, oameni trupeşti. în acest scop,aproximativ de o sută de ani încoace, unii dintre ei s-au şi întrupat, întemeind o ştiinţă nouă, îndefinitiv veche de când se află omul pe acest pământ, ştiinţa numită spiritism.în general, lumea crede că spiritismul constă în mijlocul de a comunica cu omul ceresc, ceeace nu este exact. Noi, oamenii fluidici, nu avem nevoie să comunicăm cu voi, nu avem nevoie săîncredinţăm lumea terestră de existenţa noastră, deoarece noaptea duhurile întrapate sunt şi ele ceeace suntem şi noi. în scopul avansării cunoştinţelor noastre, avem nevoie de experienţe terestre,
- Page 3 and 4:
© COPYRIGHT EMETEDITOR GHIURI SELE
- Page 6:
Vnchin această carte generaţiei t
- Page 9 and 10:
$ Din tainele vieţii ţi ale unive
- Page 11 and 12:
PRIMA CARTE
- Page 13:
12 Din tainele vieţii fi ale unive
- Page 16 and 17:
Corpul fizic al omului15Corpul fizi
- Page 18 and 19:
Corpul fizic al omului . 17Fructele
- Page 20 and 21:
Corpul fizic al omului ]pîn pămâ
- Page 22 and 23:
Corpul fizic al omului 21După ce a
- Page 24 and 25:
Corpul fizic al omului 23Aceste dou
- Page 26 and 27:
Corpul fizic al omului 25deschidere
- Page 28 and 29:
Corpul fizic, al omului 27Am spus c
- Page 30 and 31:
Corpul fizic al omului 29celulă or
- Page 32 and 33:
Corpul fizic al omului ' JJAm arăt
- Page 34 and 35:
Corpul fizic al omuluiJJDuhurile su
- Page 36 and 37:
Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 38 and 39:
Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 40 and 41:
Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 42 and 43:
Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 44 and 45:
sta pe acest astru, căci Soarele i
- Page 46 and 47:
44 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 48 and 49:
46 - Din tainele vieţii şi ale un
- Page 50 and 51:
48 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 52 and 53:
50Moartea.Fenomenul morţii 1-a pre
- Page 54 and 55:
52Din tainele vieţii şi ale unive
- Page 56 and 57:
54 Din tainele vieţii ţi ale univ
- Page 58 and 59:
în acest fel să ajutăm entităţ
- Page 60 and 61:
MoarteaşyOmul se topeşte ca o lum
- Page 62 and 63:
Moartea 59Există cazuri când un b
- Page 64 and 65:
Moartea 5/Voi prezenta câteva expu
- Page 66 and 67:
Moartea 53ceea ce se vede aici, tot
- Page 68 and 69:
Moartea . 55văzut din nou, aşa cu
- Page 70 and 71:
Moartea 67şi că prind anumite sun
- Page 72 and 73:
meu era smuls, şi paralel cu aceas
- Page 74 and 75:
70 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 76 and 77:
72 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 78 and 79:
74 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 80 and 81:
Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 82 and 83:
Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 84 and 85:
Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 86 and 87:
Judecata, viaţa fi ocupaţia duhul
- Page 88 and 89:
Reîntruparea83Jxeîntruparea sau r
- Page 90 and 91:
Reîntrupareaîn mijlocul unei soci
- Page 92 and 93:
Reîntruparea 57pentru a învăţa,
- Page 94 and 95:
. Reîntruparea . ggo forţă foart
- Page 96 and 97:
Reîntruparea 9;cu plăcere din fie
- Page 98 and 99:
ReîntrupareaP3condiţii superioare
- Page 100 and 101:
Reîntruparea 95să le acorde o exi
- Page 102 and 103:
Reîntruparea 97fiziceşte şi mai
- Page 104 and 105:
ReîntrupareagpDar totuşi, într-u
- Page 106 and 107:
ReîntrupareajoiCopilul a venit în
- Page 108 and 109:
Reîntruparea ]Q3Constatăm că maj
- Page 110 and 111:
ReîntrupareaJQJca aspect, deci nu
- Page 112 and 113:
ReîntrupareajjgSpiritul coborât l
- Page 114 and 115:
Reîntrupareajgpformare. Noaptea, s
- Page 116 and 117:
Reîntruparea ///Un spirit inferior
- Page 118 and 119:
Reîntruparea JJ 5Trupul fiecărui
- Page 120 and 121:
Reîntruparea //5O persoană este a
- Page 122 and 123:
ReîntrupareaCând avea 19 ani, spu
- Page 124 and 125:
Reîntrupareacă da, şi toţi ai t
- Page 126 and 127:
Destinul omului 121Influenţa gând
- Page 128 and 129:
Destinul omuluiîn existenţa noast
- Page 130 and 131:
Destinul omului 125Aceste imagini h
- Page 132 and 133:
Destinul omului 127In anumite împr
- Page 134 and 135:
Destinul omuluiJ2ggreşelile adunat
- Page 136 and 137: Destinul omului;j/înţelegând leg
- Page 138 and 139: 133(ledescrierea integrală a vehic
- Page 140 and 141: Comunicări din Cer135Se cere tăce
- Page 142 and 143: Comunicări din Cer?Pământul este
- Page 144 and 145: Comunicări din Cer /3
- Page 146 and 147: Comunicări din Cer 141de soare, c
- Page 148 and 149: Comunicări din Cer 143foarte redus
- Page 150 and 151: Comunicări din Cer 145Dar pentru c
- Page 152 and 153: Comunicări din Cer 147In viitoarel
- Page 154 and 155: Comunicări din Cer 149sexului masc
- Page 156 and 157: Comunicări din Cerîncă din prime
- Page 158 and 159: Comunicări din Cerşînaintând î
- Page 160 and 161: Comunicări din Cer 155Trecutul şi
- Page 162 and 163: Comunicări din Cer 157în vederea
- Page 164 and 165: Comunicări din CerFiind o materie
- Page 166 and 167: Comunicări din Cer 161Ce frumoase
- Page 168 and 169: Comunicări din Cer 163Tatălui Meu
- Page 170 and 171: Comunicări din Cer 165Marele Păst
- Page 172 and 173: Comunicări din Cer 167acest glob.
- Page 174 and 175: Comunicări din Cerjggde puţin con
- Page 176 and 177: Comunicări din Cer 171Noi, scânte
- Page 178 and 179: Comunicări din Cer } 73Dezechilibr
- Page 180 and 181: Comunicări din Cer 175Fotografiere
- Page 182 and 183: Comunicări din CerJ77cunoştinţă
- Page 184 and 185: Comunicări din Cergafla nu exista
- Page 188 and 189: Comunicări din Cer 183imposibil de
- Page 190 and 191: Comunicări din Cer 185răsună în
- Page 192 and 193: Comunicări din Cerinversă celei f
- Page 194 and 195: Comunicări din Cer ]S9Atât în lu
- Page 196 and 197: Comunicări din Cer ' 191Duhul a fo
- Page 198 and 199: Comunicări din Cer 193vină să va
- Page 200 and 201: Comunicări din Cer 195tulbura exis
- Page 202 and 203: Comunicări din Cer , 197Orice idee
- Page 204 and 205: Comunicări din Cer 199Mecanismul d
- Page 206 and 207: Comunicări din Cer 201Tot ce se pe
- Page 208 and 209: Comunicări din Cer 203voastră, da
- Page 210 and 211: Comunicări din Cer . 205Se cade ca
- Page 212 and 213: Comunicări din Cer 207religii, ră
- Page 214 and 215: Comunicări din Cer 209Precum v-am
- Page 216 and 217: Comunicări din Cer . 211reîntrup
- Page 218 and 219: Comunicări din Cer ■ 2J3- Bineî
- Page 220 and 221: Comunicări din Cer 215Omul trupesc
- Page 222 and 223: Comunicări din Cer 217- Nu te sper
- Page 224 and 225: Comunicări din Cer 219aranjat în
- Page 226 and 227: Comunicări din Cer 221parte din gr
- Page 228 and 229: Comunicări din Cer 223înconjurăt
- Page 230 and 231: Comunicări din Cer 225pentru a-ţi
- Page 232 and 233: Comunicări din Cer 227numele Ei. A
- Page 234 and 235: Comunicări din Cer 229Cel mai umil
- Page 236 and 237:
Cojnunicâri din Cer 231Oamenii tru
- Page 238 and 239:
Comunicări din Cer 233de pe răboj
- Page 240 and 241:
Comunicări din Cer 235bunului-sim
- Page 242 and 243:
Comunicări din Cer 237Dincolo de z
- Page 244 and 245:
Comunicări din Cer 239Spaţiile ur
- Page 246 and 247:
Comunicări din Cer 241Ştiinţa Ce
- Page 248 and 249:
Comunicări din Cery^şduhurile car
- Page 250 and 251:
Comunicări din Cer24'îînţelegâ
- Page 252 and 253:
Comunicări din Cer 247bătrâne. N
- Page 254 and 255:
Comunicări din Cer 249provenite de
- Page 256 and 257:
Comunicări din Cer 251în momentul
- Page 258 and 259:
Comunicări din Cer 253Din Mamar s-
- Page 260 and 261:
Comunicări din Cer 255Omul spaţia
- Page 262 and 263:
Comunicări din Cer 257Expirând, T
- Page 264 and 265:
Comunicări din Cer 259Dincolo de a
- Page 266 and 267:
Comunicări din Cer 261atractiv cor
- Page 268 and 269:
Comunicări din Cer 261Noi cunoaşt
- Page 270 and 271:
Comunicări din Cer 265Multe părer
- Page 272 and 273:
Comunicări din Cer 267De aici rezu
- Page 274 and 275:
Comunicări din Cer 269Diferite cat
- Page 276 and 277:
Comunicări din CerŢJJde raritate,
- Page 278 and 279:
Comunicări din Cer 271Trăind în
- Page 280 and 281:
Comunicări din Cer 275de la lesped
- Page 282 and 283:
Comunicări din Cer 777Liberul arbi
- Page 284 and 285:
Comunicări din Cer 279stabilită d
- Page 286 and 287:
Comunicări din Cer 281între gând
- Page 288 and 289:
Comunicări din Cer 281Viaţa din u
- Page 290 and 291:
Comunicări din Cer 285Cu cât duhu
- Page 292 and 293:
Comunicări din Cer 287invizibile,
- Page 294 and 295:
Comunicări din Cer 289Fiinţa supr
- Page 296 and 297:
Comunicări din Cer 291afară de un
- Page 298 and 299:
Comunicări din Cei' 291Dar înţel
- Page 300 and 301:
Comunicări din Cer 295Să slăvim
- Page 302 and 303:
Comunicări din Cer 297cunoscători
- Page 304 and 305:
Comunicări din Cer 299în momentul
- Page 306 and 307:
• Comunicări din CerSOJşi perio
- Page 308 and 309:
Comunicări din Cer 303în Sfera-Ma
- Page 310 and 311:
Comunicări din CerJQ§Explicaţia
- Page 312 and 313:
Comunicări din CerProgresul e cont
- Page 314 and 315:
Comunicări din Cer3Q9comunicările
- Page 316 and 317:
Comunicări din Cer 3//conduite ire
- Page 318 and 319:
Comunicări din CerLumina şi căld
- Page 320 and 321:
Comunicări Jiu Cer53/Spaţiile sun
- Page 322 and 323:
1 oate adevărurile cunoscute de vo
- Page 324 and 325:
Comunicări din CergCâteodată rid
- Page 326 and 327:
Comunicări din Cer 32/picioare el
- Page 328 and 329:
Comunicări din Cer 323Omul comun t
- Page 330 and 331:
Comunicări din Cer $25aţi mai fi
- Page 332 and 333:
Comunicări din Cer 327Crearea plan
- Page 334 and 335:
Comunicări din Cer 329- Sfinte st
- Page 336 and 337:
Comunicări din Cer 331şedinţei l
- Page 338 and 339:
Comunicări din Cer 333Dragul meu f
- Page 340 and 341:
Comunicări din Cer 555Fiecare celu
- Page 342 and 343:
Comunicări din Cer 337pântecelui.
- Page 344 and 345:
Comunicări din Cer 339posedă cuno
- Page 346 and 347:
Comunicări din Cer 341Materia şi
- Page 348 and 349:
Comunicări din Cer 343Pectoralului
- Page 350 and 351:
Comunicări din Cer 345Divinitatea
- Page 352 and 353:
Comunicări din Cer 347Toate cunoş
- Page 354 and 355:
Comunicări clin Cer 349formă inco
- Page 356 and 357:
Comunicări din Cer 351Evoluţia se
- Page 358 and 359:
Comunicări din Cer 353Din divină,
- Page 360 and 361:
Comunicări din Cer . 355Toate expe
- Page 362 and 363:
Comunicări din Cer 357alcătuit od
- Page 364 and 365:
358 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 366 and 367:
360 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 368 and 369:
362Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 370 and 371:
364 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 372 and 373:
366 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 374 and 375:
368 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 376 and 377:
370 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 378 and 379:
372 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 380 and 381:
■^74Din tainele vieţii ,;i ale u
- Page 382 and 383:
376 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 384 and 385:
378 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 386 and 387:
380 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 388 and 389:
382 Qin tainele vieţii şi ale uni
- Page 390 and 391:
384 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 392 and 393:
386 . Din tainele vieţii şi ale u
- Page 394 and 395:
388 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 397 and 398:
Ultimul meu cuvânt391Iubite citito
- Page 399:
Ultimul meu cuvântjpjDin descriere
- Page 402:
169 Pretutindeni există viaţă, d