m - Proiect SEMPER FIDELIS

Comunicări din Cerparticule de viaţă supuse Voinţei supreme a Creatorului; prin urmare, El îşi impune Voinţa fluiduluiuniversic. Prin intermediul fluidului universic Tatăl creator îşi impune Voinţa asupra globului terestru,conducându-1 pe un anumit drum sau traiectorie. Fluidul universic, acest curent de materie etericăare o mişcare, o curgere într-un sens circular.Să luăm ca punct de observaţie sistemul nostru planetar, şi anume soarele. Fluidul universiccurge în jurul soarelui.- Cum, luminătorule, nu se învârteşte pământul în jurul soarelui?- Nu, copii, pământul nu se învârteşte singur în jurul soarelui, ci fluidul universic care scaldăde jur împrejur soarele se învârteşte, curge în jurul soarelui şi în mişcarea sa târăşte şi globulterestru. Acest fluid curge continuu, se mişcă în jurul soarelui de miliarde de ani, de la crearea lui.La început era numai soarele şi fluidul din jurul său. Iniţial fluidul solar era mai dens, dar dincauza mişcării sale de rotaţie, s-a rarefiat din ce în ce mai mult. Când rarefierea a atins un anumitgrad, s-a rupt din soare o bucată, din care s-a format apoi planeta noastră. Aşa au luat naştere, rândpe rând, şi celelalte planete desprinse din soare, datorită mişcării sale de rotaţie, provocată demişcarea circulară a fluidului universic înconjurător.- Până unde se întinde atmosfera fluidică solară? ,- Până dincolo de ultima sa planetă, necunoscută de pământeni, pentru că n-au văzut-o încă cutelescoapele lor.Acum revin şi mă adresez ţie, frate. După cum voi puteţi trece un anumit coip din starea solidăîn stare lichidă şi apoi gazoasă, tot astfel noi, cei ştiutori, putem supune voinţei noastre fluidul solar,trecându-1 din concentrare în concentrare, până la starea gazoasă, lichidă sau solidă, prin toatestările materiei voastre terestre.Iarăşi sunt întrerupt: „învăţătorule, cum de se face ziuă şi noapte pe pământ, dacă el este târâtde fluidul din jurul sistemului solar?"Se face ziuă şi noapte pentru că în mişcarea sa de rotaţie în jurul soarelui, pământul mai faceşi o a doua mişcare, de rotaţie în jurul axei sale, provocată de fluidul universic, care prin parteaexterioară a mişcării circulare trage mai repede, iar prin partea interioară merge mai încet. Dininegalitatea acestor două forţe tangente - internă şi externă - s-a născut mişcarea de rotaţie propriepământului, care a determinat ziua şi noaptea, succesiv, pe suprafaţa lui. La această cauză s-a maiadăugat încă un factor. La începutul creării sale, pământul cădea mereu spre periferia atmosfereifluidice solare. Din combinarea mişcării de îndepărtare a pământului de soare şi a mişcării circularea fluidului solar s-a născut mişcarea de rotaţie a globului pământesc în jurul axei sale.Fluidul solar a fost şi este mai dens în apropierea soarelui, şi din ce în ce mai rar către periferiasa; adică particulele componente ale fluidului solar sunt mai apropiate în vecinătatea soarelui, şi maidepărtate între ele către periferia sferei fluidice solare. Această atmosferă eterică solară se terminădincolo de ultima sa planetă - cea dintâi ruptă din soare - pe o distanţă de milioane de kilometri.Azi, puterea de atracţie a soarelui nu-i permite pământului să se îndepărteze decât foarte puţin,cu câţiva centimetri în fiecare an. Cu trecerea tinipului, materiile constitutive ale pământului s-autransformat, până au ajuns la starea actuală, atribuită de A voi răcirii. Pe măsura îndepărtării de soare,compoziţia şi starea materiei terestre se va schimba. în decurs de miliarde de ani, pământul s-aîndepărtat de locul său de origine, intrând într-un fluid solar din ce în ce mai rar, care a determinattoate prefacerile de pe suprafaţa sa.Omul trupesc a început studiul pământului de curând, şi nu a avut încă timpul să constate căel se îndepărtează de soare. Noi, care avem miliarde de ani în urma noastră, având ocazia şi putinţasă observăm globul în jurul căruia ne facem şcoala, cunoaştem acest fenomen, încă necunoscutastronomilor voştri. !După cum în lumea voastră trupească un copil din clasele primare pune câte o întrebare de temiri cum i s-a născut în minte, tot astfel un duh tânăr m-a întrebat: „Domnule, pe când am fost şieu om trupesc, am învăţat că doar un corp uşor se înalţă. Cum se face că pământul - care e un coipgreu - se înalţă, se îndepărtează în atmosfera solară?"Suntem obligaţi să răspundem duhului în a cărui minte s-a putut naşte o asemenea întrebareştiinţifică. Da, fiule, pământul se îndepărtează de soare sau se înalţă în atmosfera lui fluidică,deoarece este atras de Sfera divină. Cu vremea, toate astrele au tendinţa de a porni sau cădea cătreSfera divină, aflată în centrul sferei cosmosului. Aşadar, cu timpul, şi soarele nostru împreună cutoţi puii săi va avea tendinţa de a cădea către Laboratorul divin. De acolo, din Sfera divină seexercită atracţia despre care a vorbit fostul pământean Newton, mare sfânt la noi în Cer.Un vapor de zeci de mii de tone pluteşte pe apa oceanului. De ce? Pentru că - ai să zici - econstruit ca să plutească. Ei bine, şi pământul este astfel construit ca el să plutească pe linia hotărâtăde Cel Atotputernic, deoarece el posedă, condensat în interiorul său, fluid solar.jgj