m - Proiect SEMPER FIDELIS

Comunicări din Cer 167acest glob. La finele stagiului, dacă a fost într-un continuu progres, duhul roşu va trece pe o altăplanetă a sistemului nostru - cea imediat următoare, ca valoare evolutivă - şi va trăi şi evolua peea, tot ca duh roşu, atâta timp cât necesită şcoala acelei planete. La finele acestui stagiu va trecepe a treia, a patra, pe rând prin toate planetele sistemului nostru, mereu ca duh roşu. Când a terminatcu bine toată seria de evoluţie pe planetele acestui sistem se reîntoarce la prima planetă, cea maide jos a sistemului, dar de această dată cu rangul de duh uman albastru. La fel va face şi duhulalbastru, şi când va termina toată seria va deveni duh alb.Dar, e posibil ca un duh roşu, devenind duh albastru, să plece de pe una din planetele sistemuluinostru pe planeta unui alt sistem solar, cu aceeaşi valoare evolutivă ca sistemul nostru, unde să-şifacă şcoala planetară de duh albastru, pe toate planetele acelui sistem solar, până va deveni duh alb.De asemenea, duhul alb poate evolua pe toate planetele sistemului său solar sau pe planetelealtui sistem, egal în grad cu sistemul său solar.Când duhul alb termină toată gama de şcoli planetare, va fi ridicat la rangul de duh îngerplanetar.Trebuie să ştiţi că există douăsprezece grade de sisteme solare şi ca urmare douăsprezececategorii de planete. Orice duh al Pământului - roşu, albastru sau alb - este chemat să treacă prinşcoala lor, cu alte haine, de alte culori, până va ajunge de la rangul de om la rangul de înger, careîn definitiv, este tot om, dar cu un grad mai mare.Dar să nu uitaţi că pe lângă universul nostru mai există încă alte trei universuri, unde planeteleşi sorii au constituţii diferite de ale universului nostru şi în care duhul va parcurge, timp de milioanede ani, şcoala lor respectivă, până ce va ajunge şi pe ele înger. Treptele ascensiunii spre gradul deînger sunt nespus de numeroase, şcoala este grea şi durata se numără în milioane de ani.Din ce este format un fluidUniversul este plin de o materie eterică, în care înoată miliarde de stele şi planete, a căror viaţănu ar fi posibilă fără această materie fluidică, aflată într-o continuă acţiune şi reacţiune cu corpurilecereşti. Eterul sau fluidul constituie hrana pentru aceste nenumărate sfere cereşti.Acest eter - numit de voi materie fluidică - îl vedem şi simţim prin puterea simţurilor noastrespirituale cu care ne-a înzestrat Creatorul. Desigur că datorită trupului vostru format din materiefoarte concentrată, voi nu aveţi posibilitatea să-1 percepeţi.Prin urmare, toate corpurile cereşti înoată într-un ocean de materie fluidică. în jurul soriloraceastă materie este mai densă decât în spaţiile interstelare, iar în jurai planetelor este şi mai densă,mai concentrată. Fiecare soare sau planetă exercită o atracţie asupra materiei fiuidice, acumulândîn jurul său fluid, pe care îl concentrează şi-1 face cu mult mai dens decât în spaţiile interstelare.Această atracţie se datorează magnetismului posedat de toate corpurile cereşti, atracţie căreia voii-aţi dat în mod greşit numele de gravitaţie.Prezenţa fluidului în cantităţi mari în jurul sorilor, dar mai ales în jurul planetelor, contribuiedeosebit de mult la viaţa mineralelor, plantelor, animalelor, oamenilor şi a tuturor duhurilor. Fluiduluniversic necesar vieţii acestor vietăţi există în corpul lor perispiritual, dar uzându-1 prin însăşi viaţalor, trebuie să-1 primenească, să-1 reîmprospăteze cu fluidul proaspăt, ce umple universul respectiv.Cu altă ocazie, am spus că dublul vital al tuturor vietăţilor are nevoie de acest fluid nutritiv,fără de care corpul fizic nu ar putea exista. Noi, entităţile spirituale, nu mai avem nevoie deprimenirea corpului vital, pentru că nu-1 mai avem, dar totuşi celelalte părţi ale corpului nostruperispiritual se uzează şi trebuie să le reîmprospătăm.în acest scop - la intervale mari de timp - ne ridicăm în zonele periferice ale atmosferei fiuidiceterestre şi acolo ne încărcăm cu un fluid mai diafan şi mai fin decât cel aflat la suprafaţa globuluipământesc. Fluidul de la suprafaţa pământului este foarte dens şi pe măsură ce ne depărtăm de el,pe una din razele sale, întâlnim straturi de eter tot mai rare, mai fine - până dăm de fluidul solarîn care înoată toate planetele sistemului nostru.în mod sumar, am mai amintit că atmosfera fluidică a Pământului este compusă din trei păturisau zone fluidice, trei sfere concentrice a căror densitate este mai mare în jurul globului terestru şiscade spre periferie. Prima sferă, cea mai subtilă, se află la periferia atmosferei fluidice a Pământului,fiind formată de o părură eterică de un alb strălucitor. Urmează a doua sferă, o pătură fluidică deculoare albastră, de asemenea cu toate nuanţele spre alb. în fine, la suprafaţa pământului şi de jurîmprejur se află a treia zonă, o pătură fluidică de culoare roşie, cu toate nuanţele ei până la roşu-alb.