m - Proiect SEMPER FIDELIS

Comunicări din Cer 267De aici rezultă o lege: Fiinţa, mare sau mică, trebuie să tindă, a fi una cu creaţia.O unică Fiinţă a combinat multiplele vieţi şi a format un tot, numit creaţie. Din cauza spaţiuluiredus în care particulele-viaţă sunt aglomerate, ele vin în contact, intră în antiteză şi de aici se naşteîntre ele simţul, auzul şi văzul.Un schimb de materie are loc între particulele-viaţă, şi acestui schimb îi dau numele tot deviaţă. Cu toţii şi toate suntem viaţă, şi fiind aproape unii de alţii, vrând-nevrând, suntem dependenţiunul de altul. Divinul Creator a făcut astfel încât cu toţii, mic şi mare, să formăm un bloc.Dacă fiecare particulă-viaţă ar fi independentă, ar căuta să se izoleze, să se îndumnezeiască. DarUnicul Tată nu permite acest lucru; de aici, existenţa a două forţe opuse în univers:1. forţa cu tendinţă de conservare a formei;2. forţa de izolare, de distrugere a formei.Distrugerea formei nu înseamnă distrugerea materiei, ea continuă să existe, dar dintr-un bloc,se desfac particulele din care era format. In acest caz, din vizibilă materia devine invizibilă.Zahărul vizibil, pus în apă, se desface, particulele sale se risipesc printre particulele apei şidevine invizibil ochiului vostru, dar este perceput prin organul gustativ; deci zahărul există în apă.La fel este şi în lumea noastră. Nimic nu se pierde, dar totul se transformă.O forţă divide viaţa şi alta o recompune în unitatea avută iniţial.Din cele spuse mai sus, doresc să rămână cristalizată următoarea idee: Nu eu văd, simt sau audceea ce există în jurul meu, ci mediul înconjurător mi se revelează prin radiaţia lui.Acum nu mă vezi, dar dacă aş avea autorizaţia de sus, m-aş putea face vizibil, concentrându-măşi trimiţându-ţi raze cu vibraţii atât de încete, încât ochii tăi m-ar vedea.Materia scânteii divine este cea mai sublimă. Noi am fost creaţi în Sfera divină. Dar după cumAdam a fost gonit din rai cu iubita lui, Eva, şi de ruşine s-a acoperit, tot aşa scânteia, după ce afost emisă de Capul Sferei divine, a fost acoperită cu cele trei învelişuri, formate şi ele din materiivii: tătară, fiulară şi duhuală.Logos-ul, micul fragment din Tatăl central, este^viu. Viaţa purcede din Tatăl central, unde eanu se află în antiteză cu nici o unitate de genul său. în Sfera divină viaţa este perfect unificată, darTatăl vrea să fie risipită în tot cosmosul. Din această cauză, viaţa se fragmentează.Eu, cel care îţi comunic, sunt o particulă divină, o divinitate pe cale de-a deveni o Divinitate.Lumea întreagă, toate universurile, împreună cu Sfera centrală, este trupul lui Dumnezeu; iarCel ce a făcut toate acestea se află în miezul central al Sferei divine, nevăzut, necunoscut de nimeni,nici chiar de Fiii Săi cei mai mari. Nimeni, în vecii vecilor, nu va putea spune că 1-a egalat pe Tatălcentral, dar va putea spune că a ajuns un puternic creator în lumile create, ori în Sfera-Mamar.Tot ce s-a creat trebuie condus. Unicul Tată a încredinţat conducerea reprezentanţilor Săi,Guvernatorilor solari şi Sfintelor Duhuri - Guvernatorii planetari. Din acest punct de vedere, Tatăl,Fiul şi Sfântul Duh sunt egali, deoarece trei conduc, dar una gândesc şi una fac. Aşadar, Guvernatoriisolari şi planetari sunt Divinităţi mai mici, care prin veacuri fără număr au ajuns la această ştiinţăşi putere. Sunt într-adevăr Forţe uriaşe, dar fără a-şi putea vreodată egala Părintele central. Numaidupă ce Scânteile, dezbrăcând toate hainele, se vor întoarce în Sfera Cap de Dumnezeu, vor fi egalecu Tatăl central, pentru că vor fi una cu El.în totalitatea Sa, Mamarul este trupul Tatălui central, dar un trup matricial, născător de materii,Laboratorul unde se prepară tot ce trebuie pentru a crea o nebuloasă, din care se va forma un sistemplanetar. Aşadar Sfera divină e un trup cugetător şi un trup matriceal.Adevăratul trup de Dumnezeu este trupul Divinului central, care se fragmentează pentru a serisipi în universuri. Acest Centru emite scânteia, trup din trupul Tatălui, dar cu toate acestea ea nudeţine puterea şi facultăţile Tatălui, din care a plecat. De aceea, în Sfera-Mamar scânteia esteînvelită şi apoi educată pentru a se şti orienta în lume, când se va îndepărta de lângă Sursa din carea luat naştere. Scânteia este deci un mic Dumnezeu, având în ea, potenţial, toate însuşirile, facultăţileTatălui său. Fiind un fragment din marele Tată, scânteia nu poate cerceta, analiza şi sintetiza caDivinitatea supremă, din care a purces, dar o aşteaptă un viitor strălucit.Deoarece este mică şi neputincioasă faţă de Creatorul său, noi nu i-am zis scânteii divineDumnezeu, ci i-am zis Logos, candidat-la-dumnezeire sau devenire-de-Dumnezeu.Mister, un nesfârşit mister! Tatăl central emite mereu scântei, cu care populează spaţiile infiniteale celor patru universuri, dar El rămâne tot mare şi întreg! Poate într-o zi îţi voi destăinui ceva şidin această taină.în orice stadiu ar fi unul din Fiii Tatălui, la orice strălucire şi putere va ajunge, tot Fiinţasupremă este Forţa absolută, stăpânind peste tot. Aşadar, Lui i se cuvine toată slava, cu toţii, de.lacel mai mic până la cel mai mare Creator, ne închinăm supremului Creator şi Guvernator al lumilordin veşnicia viitoare.