Reîntrupareaîn mijlocul unei societăţi avansate în cultură şi civilizaţie, unde are prilejul să înveţe şi să fie educat.Unul vine în lume într-o cameră tristă şi murdară, unde stau grămadă şi alţi nefericiţi. Fireşte, depe el curg zdrenţele, iar educaţia şi-o va face pe întinsul maidanelor. Un altui se naşte într-o familiebogată, crescut în cele mai bune condiţii şi instruit în cele mai bune şcoli. Unul va fi mai târziuun cerşetor, iar celălalt o personalitate de seamă. Dacă există într-adevăr entităţi spirituale şi dacăele se nasc egale, pentru ce atâta favoritism? De ce un copil sosit în lumea aceasta este condamnatdinainte la o viaţă mizerabilă, plină de privaţiuni, pe când un altul cunoaşte o viaţă fericită? Ei, undeeste Dumnezeul tău, de care tot vorbeşti? Dacă El ar exista, n-ar mai fi această diferenţă, aceastădistribuire inegală de înlesniri ale vieţii."Oare destinul ne este impus fără o lege şi fără nici un scop? Pentru ce ocaziile oferite oamenilorsunt atât de inegale? Unul va lucra penibil toată viaţa sa, şi din cauza unui accident îşi va sfârşizilele într-un azil, iar un altul moşteneşte o moşie întinsă, posedă palate şi automobile, călătoreşteprin ţări îndepărtate şi cu- toate acestea este un inactiv, un membru inutil societăţii. Cum de estepermis acest lucru, când se spune că nici un fir de iarbă nu creşte fără voia lui Dumnezeu? Totuşi,cu această orânduire - în aparenţă nedreaptă - suntem în mod instinctiv înclinaţi să credem că, înadâncul tuturor lucrurilor şi întâmplărilor, trebuie să existe Gândirea şi Voinţa Tatălui, plină deiubire şi întemeiată pe dreptate, dar din nefericire nu o putem proba sprijinindu-ne numai pe fapteleacestei lumi, pentru că haosul moral este mai evident decât Ordinea divină.Este adevărat că biserica creştină încearcă să rezolve aceste probleme, dar nu dispune demijloace ştiinţifice pentru a-1 convinge pe om de existenţa unui spirit, veşnic trăitor, într-o evoluţiecontinuă, trecând prin toată gama formelor existente, pentru îndeplinirea Legilor divine şi atingereaperfecţiunii. Religiile pământului neputând da lămuriri asupra acestor stări de lucruri, majoritateaomenirii - neştiind ce este dincolo de mormânt, dincolo de lumea materiei fizice - rămânedezorientată, întrebându-se cu teamă şi îndoială dacă într-adevăr există spiritul şi Dumnezeu.Cu toate acestea Adevărul este cunoscut prin comunicările fraţilor noştri din Cer, comunicăricare ne permit să vedem viaţa sub alt aspect, întărind credinţa noastră, în bunătatea Tatălui şi înexistenţa unui scop al vieţii. La baza acestui adevăr stă realitatea revenirii noastre în viaţa terestră,a repetatelor noastre reîntrupări.Puţini oameni îşi dau osteneala să găsească o explicaţie lucrurilor şi fenomenelor lumiiînconjurătoare. Dacă totuşi se apucă să cerceteze, sunt luaţi imediat de curentul ideilor actuale şirevin la credinţa mulţimii. De exemplu: se naşte un copil. Credinţa generală este că spiritul s-anăscut o dată cu trupul copilului. Această explicaţie superficială provine din observaţia omului căpe măsură ce se dezvoltă trupul copilului, conştiinţa lui dobândeşte un orizont mai întins. Maitârziu, după ce omul dispare prin actul morţii, dispare şi conştiinţa, în mod aparent pentru căobservatorul cercetează doar cadavrul celui plecat. Dezvoltarea paralelă dintre trup şi conştiinţă dăimpresia că sediul şi organul producerii conştiinţei ar fi sistemul cerebral, dar adevărul este cu totulaltulîn urma numeroaselor experienţe parapsihologice, putem afirma că nu sistemul cerebral estesediul înţelegerii, al raţiunii şi al conştiinţei, el fiind doar instrumentul spiritului. înţelegerea sauconştiinţa este fructul, rezultatul unei activităţi de mii şi milioane de secole a spiritului omenesc,care se manifestă în lumea exterioară prin intermediul sistemului cerebrospinal.Să nu neglijăm faptul că ascuţimea inteligenţei, a conştiinţei, depinde de subtilitatea alcătuiriiscoarţei cerebrale, de sensibilitatea şi calitatea acestui instrument. Encefalul unui copil reflectă greuînţelegerea spiritului său, pentru că încă nu a atins dezvoltarea completă; ca urmare, şi inteligenţa decare dă dovadă este redusă. Pe măsură ce creşte copilul, encefalul său se organizează şi inteligenţa luise arată tot mai clară. Către bătrâneţe, celulele nervoase încep să degenereze, şi din această cauzăexteriorizarea spiritului declină din zi în zi, făcându-se greu şi confuz. Când moartea distrugesistemul cerebral - instrumentul spiritului, acesta nu se mai poate exprima în lumea fizică, darconştiinţa persistă, pentru că este o însuşire a spiritului - consecinţa unei vaste învăţături dobânditeîn lunga serie de existenţe prin care a trecut. Aşadar, spiritul trăind veşnic, existenţa conştiinţeiomeneşti nu depinde de sistemul cerebrospinal, după cum un artist nu depinde de vioara sa. Esteadevărat că spiritul sau conştiinţa - asemenea muzicianului - are nevoie de un instrument, pentrua se exprima în lumea fizică, şi că această manifestare va fi cu atât mai fidel şi mai admirabil redată,cu cât instrumentul - sistemul cerebral, va fi mai bine organizat.Entitatea spirituală, asemenea trupului, are o vârstă. Există spirite tinere şi altele bătrâne, însănu există un paralelism între trup şi spirit în privinţa vârstei trupului. Evident, când spiritul a fosttrimis de Tatăl ceresc în lume, pentru a cunoaşte şi învăţa, era la începutul carierei sale evolutive.Milioane de secole s-au înşirat, şi el — peregrinând prin diferite planete, sisteme solare şi universuri- s-a ridicat în înţelegere şi putere, devenind tot mai bun cunoscător a tot ce a creat Fiinţa supremă.g^
86 Din tainele vieţii şi ale universului - Prima carteCu alte cuvinte, după cum există o evoluţie a formelor de viaţă minerală, vegetală, animală şiumană, tot astfel există o continuă şi veşnică evoluţie pentru spirit.La început, viaţa se arată - cel puţin pentru globul nostru - prin fiinţe infinit de mici şi extremde simple, care în decursul miliardelor de ani s-au dezvoltat, prin evoluţie, spre forme tot maicomplicate, sfârşind cu omul. Nu există nici un motiv să credem că această evoluţie nu va continuamereu în veacurile următoare, apărând noi forme de plante, animale şi oameni.Revin încă o dată asupra ideii de evoluţie. Există două serii de evoluţii: evoluţia corpurilor saua formelor, şi evoluţia spiritului care animă aceste forme. Am văzut din rândurile precedente că pemăsură ce spiritul se ridică la o conştiinţă mai înaltă, caută să conducă o formă mai perfecţionată,mai subtilă şi mai bine organizată. Graţie acestor forme superioare, contactul spiritului cu lumeaînconjurătoare este mai profund, iar manifestările sale sunt mai fidel exprimate.Entitatea spirituală îşi câştigă din lumea exterioară înţelegerea, iluminarea, graţie unei puteriaflate în stare latentă, potenţială, în scânteia divină. Am putea compara facultăţile spiritului cufacultăţile acumulate într-o sămânţă. De exemplu, în sămânţa de stejar sunt cuprinse toate calităţileacestei plante. Mărimea copacului, forma frunzelor, a florilor, fructelor, toate calităţile părinteluisunt strânse, comprimate în sămânţă. Ele nu aşteaptă decât mediul propice de dezvoltare, pentru ase transforma într-un falnic copac.Tot astfel, spiritul caută mediul corespunzător dezvoltării facultăţilor sale. Acest mediu esteforma pe care prin vibraţiile sale o va perfecţiona din ce în ce mai mult. Dar pe când sămânţa sedezvoltă în câţiva ani, spiritul îşi pune în valoare toate puterile şi facultăţile într-un timp deosebitde mare, de miliarde de secole. Pentru ca această dezvoltare să aibă loc, spiritul colindă din trapîn trup, din ce în ce mai fin, mai mlădios, mai bine alcătuit.Sistemul cerebrospinal, format din numeroase celule nervoase, cu numeroase ramificaţiiprotoplasmatice şi sinapse nervoase, este un instrument care primeşte impresii din afară şi letransmite sufletului. în starea de veghe a trupului, spiritul, conducătorul trupului, prin intermediulsistemului cerebrospinal şi al sufletului, culege mereu informaţii, învăţăminte, pe care le adună înnepieritoarea sa comoară de cunoştinţe. Dar conştiinţa stării de veghe, din timpul zilei, este numaiun episod din conştiinţa omenească. Noaptea, evadând din corpul fizic, spiritul are o putere deînţelegere mai mare, expresia sa este mai luminoasă, deoarece nu mai este îngrădit de trapul dens,nu mai are datoria să lumineze conştiinţa acestuia. Prin urmare, conştiinţa este atributul spirituluişi persistă după părăsirea temporară sau definitivă a corpului fizic, fiind mai luminoasă decât atuncicând spiritul era prizonier trapului.Micuţul copil, este micuţ numai cu trapul, căci nu se ştie ce foiţă spirituală, ce talent, ce geniuzace în el în stare latentă. Cine ştie ce conştiinţă puternică aşteaptă momentul să-şi dezvolteinstrumentul fizic, pentru a-şi manifesta puterea de înţelegere, culeasă în milioane de veacuri prinalte vieţi, petrecute pe acest glob şi pe multe altele.Reîntruparea este actul spiritului de a îmbrăca în decursul secolelor, rând pe rând, trupuri noi.Fenomenul acesta are loc în tot universul, în natura întreagă, nu numai în regnul uman. Pretutindeniunde vedem o formă vieţuitoare, să fim siguri că există un spirit închis în acea formă, un spirit aflatpe dramul evoluţiei, al perfecţiunii. El se serveşte de această formă fizică pentru a câştiga cunoştinţeşi experienţă, pentru dezvoltarea voinţei şi învăţarea iubirii.Trapul uman fiind un instrument din cele mai perfecţionate de pe pământ, permite spirituluimanifestările cele mai înalte, neîntâlnite în regnurile inferioare. La nici un vieţuitor nu găsim uncentra nervos mai complex alcătuit decât la om.Când studiem natura, vastul plan al universului, observăm cum conservarea formei nu are nicio importanţă, cum natura nu face economie de forme. Moartea este pretutindeni. Nenumăratecorpuri fizice se distrag pentru ca din materia lor să se formeze alte corpuri, în care sa vină să-şifacă şcoala vieţii un nou spirit. Natura distrage formele, fără nici o milă, dar entităţile spirituale carele utilizează, existând mereu, păstrează toate amintirile, toate facultăţile, după moartea corpuluifizic, facultăţile manifestându-se mai departe, când spiritul va trece în alt corp. De aici tragemconcluzia: reîntruparea este trecerea unor fiinţe conştiente nepieritoare, într-un alt corp fizic,potrivit stadiului lor evolutiv, proces prin care spiritul, fiinţa conştientă, va lua mai departe cunoştinţăde fapte şi lucruri din lumea fizică, le va analiza şi va. trage învăţăminte.Din acest punct de vedere, Pământul - ca şi universul întreg - este o vastă şcoală. într-adevăr,natura este destinată să ofere fiinţelor vieţuitoare experienţe de tot felul, pentru a le stimula îndezvoltarea lor, formând astfel o succesiune infinită, din care regnul fizic cunoscut nu formeazădecât o mică parte.După cum un şcolar care se duce în fiecare zi la şcoală învaţă, face experienţe şi se ridicădintr-o clasă în alta, entitatea spirituală coboară de multe ori pe pământ, la marea şcoală a vieţii,
- Page 3 and 4:
© COPYRIGHT EMETEDITOR GHIURI SELE
- Page 6:
Vnchin această carte generaţiei t
- Page 9 and 10:
$ Din tainele vieţii ţi ale unive
- Page 11 and 12:
PRIMA CARTE
- Page 13:
12 Din tainele vieţii fi ale unive
- Page 16 and 17:
Corpul fizic al omului15Corpul fizi
- Page 18 and 19:
Corpul fizic al omului . 17Fructele
- Page 20 and 21:
Corpul fizic al omului ]pîn pămâ
- Page 22 and 23:
Corpul fizic al omului 21După ce a
- Page 24 and 25:
Corpul fizic al omului 23Aceste dou
- Page 26 and 27:
Corpul fizic al omului 25deschidere
- Page 28 and 29:
Corpul fizic, al omului 27Am spus c
- Page 30 and 31:
Corpul fizic al omului 29celulă or
- Page 32 and 33:
Corpul fizic al omului ' JJAm arăt
- Page 34 and 35:
Corpul fizic al omuluiJJDuhurile su
- Page 36 and 37:
Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 38 and 39:
Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 40 and 41: Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 42 and 43: Corpul planetar sau terestrian al o
- Page 44 and 45: sta pe acest astru, căci Soarele i
- Page 46 and 47: 44 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 48 and 49: 46 - Din tainele vieţii şi ale un
- Page 50 and 51: 48 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 52 and 53: 50Moartea.Fenomenul morţii 1-a pre
- Page 54 and 55: 52Din tainele vieţii şi ale unive
- Page 56 and 57: 54 Din tainele vieţii ţi ale univ
- Page 58 and 59: în acest fel să ajutăm entităţ
- Page 60 and 61: MoarteaşyOmul se topeşte ca o lum
- Page 62 and 63: Moartea 59Există cazuri când un b
- Page 64 and 65: Moartea 5/Voi prezenta câteva expu
- Page 66 and 67: Moartea 53ceea ce se vede aici, tot
- Page 68 and 69: Moartea . 55văzut din nou, aşa cu
- Page 70 and 71: Moartea 67şi că prind anumite sun
- Page 72 and 73: meu era smuls, şi paralel cu aceas
- Page 74 and 75: 70 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 76 and 77: 72 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 78 and 79: 74 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 80 and 81: Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 82 and 83: Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 84 and 85: Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 86 and 87: Judecata, viaţa fi ocupaţia duhul
- Page 88 and 89: Reîntruparea83Jxeîntruparea sau r
- Page 92 and 93: Reîntruparea 57pentru a învăţa,
- Page 94 and 95: . Reîntruparea . ggo forţă foart
- Page 96 and 97: Reîntruparea 9;cu plăcere din fie
- Page 98 and 99: ReîntrupareaP3condiţii superioare
- Page 100 and 101: Reîntruparea 95să le acorde o exi
- Page 102 and 103: Reîntruparea 97fiziceşte şi mai
- Page 104 and 105: ReîntrupareagpDar totuşi, într-u
- Page 106 and 107: ReîntrupareajoiCopilul a venit în
- Page 108 and 109: Reîntruparea ]Q3Constatăm că maj
- Page 110 and 111: ReîntrupareaJQJca aspect, deci nu
- Page 112 and 113: ReîntrupareajjgSpiritul coborât l
- Page 114 and 115: Reîntrupareajgpformare. Noaptea, s
- Page 116 and 117: Reîntruparea ///Un spirit inferior
- Page 118 and 119: Reîntruparea JJ 5Trupul fiecărui
- Page 120 and 121: Reîntruparea //5O persoană este a
- Page 122 and 123: ReîntrupareaCând avea 19 ani, spu
- Page 124 and 125: Reîntrupareacă da, şi toţi ai t
- Page 126 and 127: Destinul omului 121Influenţa gând
- Page 128 and 129: Destinul omuluiîn existenţa noast
- Page 130 and 131: Destinul omului 125Aceste imagini h
- Page 132 and 133: Destinul omului 127In anumite împr
- Page 134 and 135: Destinul omuluiJ2ggreşelile adunat
- Page 136 and 137: Destinul omului;j/înţelegând leg
- Page 138 and 139: 133(ledescrierea integrală a vehic
- Page 140 and 141:
Comunicări din Cer135Se cere tăce
- Page 142 and 143:
Comunicări din Cer?Pământul este
- Page 144 and 145:
Comunicări din Cer /3
- Page 146 and 147:
Comunicări din Cer 141de soare, c
- Page 148 and 149:
Comunicări din Cer 143foarte redus
- Page 150 and 151:
Comunicări din Cer 145Dar pentru c
- Page 152 and 153:
Comunicări din Cer 147In viitoarel
- Page 154 and 155:
Comunicări din Cer 149sexului masc
- Page 156 and 157:
Comunicări din Cerîncă din prime
- Page 158 and 159:
Comunicări din Cerşînaintând î
- Page 160 and 161:
Comunicări din Cer 155Trecutul şi
- Page 162 and 163:
Comunicări din Cer 157în vederea
- Page 164 and 165:
Comunicări din CerFiind o materie
- Page 166 and 167:
Comunicări din Cer 161Ce frumoase
- Page 168 and 169:
Comunicări din Cer 163Tatălui Meu
- Page 170 and 171:
Comunicări din Cer 165Marele Păst
- Page 172 and 173:
Comunicări din Cer 167acest glob.
- Page 174 and 175:
Comunicări din Cerjggde puţin con
- Page 176 and 177:
Comunicări din Cer 171Noi, scânte
- Page 178 and 179:
Comunicări din Cer } 73Dezechilibr
- Page 180 and 181:
Comunicări din Cer 175Fotografiere
- Page 182 and 183:
Comunicări din CerJ77cunoştinţă
- Page 184 and 185:
Comunicări din Cergafla nu exista
- Page 186 and 187:
Comunicări din Cerparticule de via
- Page 188 and 189:
Comunicări din Cer 183imposibil de
- Page 190 and 191:
Comunicări din Cer 185răsună în
- Page 192 and 193:
Comunicări din Cerinversă celei f
- Page 194 and 195:
Comunicări din Cer ]S9Atât în lu
- Page 196 and 197:
Comunicări din Cer ' 191Duhul a fo
- Page 198 and 199:
Comunicări din Cer 193vină să va
- Page 200 and 201:
Comunicări din Cer 195tulbura exis
- Page 202 and 203:
Comunicări din Cer , 197Orice idee
- Page 204 and 205:
Comunicări din Cer 199Mecanismul d
- Page 206 and 207:
Comunicări din Cer 201Tot ce se pe
- Page 208 and 209:
Comunicări din Cer 203voastră, da
- Page 210 and 211:
Comunicări din Cer . 205Se cade ca
- Page 212 and 213:
Comunicări din Cer 207religii, ră
- Page 214 and 215:
Comunicări din Cer 209Precum v-am
- Page 216 and 217:
Comunicări din Cer . 211reîntrup
- Page 218 and 219:
Comunicări din Cer ■ 2J3- Bineî
- Page 220 and 221:
Comunicări din Cer 215Omul trupesc
- Page 222 and 223:
Comunicări din Cer 217- Nu te sper
- Page 224 and 225:
Comunicări din Cer 219aranjat în
- Page 226 and 227:
Comunicări din Cer 221parte din gr
- Page 228 and 229:
Comunicări din Cer 223înconjurăt
- Page 230 and 231:
Comunicări din Cer 225pentru a-ţi
- Page 232 and 233:
Comunicări din Cer 227numele Ei. A
- Page 234 and 235:
Comunicări din Cer 229Cel mai umil
- Page 236 and 237:
Cojnunicâri din Cer 231Oamenii tru
- Page 238 and 239:
Comunicări din Cer 233de pe răboj
- Page 240 and 241:
Comunicări din Cer 235bunului-sim
- Page 242 and 243:
Comunicări din Cer 237Dincolo de z
- Page 244 and 245:
Comunicări din Cer 239Spaţiile ur
- Page 246 and 247:
Comunicări din Cer 241Ştiinţa Ce
- Page 248 and 249:
Comunicări din Cery^şduhurile car
- Page 250 and 251:
Comunicări din Cer24'îînţelegâ
- Page 252 and 253:
Comunicări din Cer 247bătrâne. N
- Page 254 and 255:
Comunicări din Cer 249provenite de
- Page 256 and 257:
Comunicări din Cer 251în momentul
- Page 258 and 259:
Comunicări din Cer 253Din Mamar s-
- Page 260 and 261:
Comunicări din Cer 255Omul spaţia
- Page 262 and 263:
Comunicări din Cer 257Expirând, T
- Page 264 and 265:
Comunicări din Cer 259Dincolo de a
- Page 266 and 267:
Comunicări din Cer 261atractiv cor
- Page 268 and 269:
Comunicări din Cer 261Noi cunoaşt
- Page 270 and 271:
Comunicări din Cer 265Multe părer
- Page 272 and 273:
Comunicări din Cer 267De aici rezu
- Page 274 and 275:
Comunicări din Cer 269Diferite cat
- Page 276 and 277:
Comunicări din CerŢJJde raritate,
- Page 278 and 279:
Comunicări din Cer 271Trăind în
- Page 280 and 281:
Comunicări din Cer 275de la lesped
- Page 282 and 283:
Comunicări din Cer 777Liberul arbi
- Page 284 and 285:
Comunicări din Cer 279stabilită d
- Page 286 and 287:
Comunicări din Cer 281între gând
- Page 288 and 289:
Comunicări din Cer 281Viaţa din u
- Page 290 and 291:
Comunicări din Cer 285Cu cât duhu
- Page 292 and 293:
Comunicări din Cer 287invizibile,
- Page 294 and 295:
Comunicări din Cer 289Fiinţa supr
- Page 296 and 297:
Comunicări din Cer 291afară de un
- Page 298 and 299:
Comunicări din Cei' 291Dar înţel
- Page 300 and 301:
Comunicări din Cer 295Să slăvim
- Page 302 and 303:
Comunicări din Cer 297cunoscători
- Page 304 and 305:
Comunicări din Cer 299în momentul
- Page 306 and 307:
• Comunicări din CerSOJşi perio
- Page 308 and 309:
Comunicări din Cer 303în Sfera-Ma
- Page 310 and 311:
Comunicări din CerJQ§Explicaţia
- Page 312 and 313:
Comunicări din CerProgresul e cont
- Page 314 and 315:
Comunicări din Cer3Q9comunicările
- Page 316 and 317:
Comunicări din Cer 3//conduite ire
- Page 318 and 319:
Comunicări din CerLumina şi căld
- Page 320 and 321:
Comunicări Jiu Cer53/Spaţiile sun
- Page 322 and 323:
1 oate adevărurile cunoscute de vo
- Page 324 and 325:
Comunicări din CergCâteodată rid
- Page 326 and 327:
Comunicări din Cer 32/picioare el
- Page 328 and 329:
Comunicări din Cer 323Omul comun t
- Page 330 and 331:
Comunicări din Cer $25aţi mai fi
- Page 332 and 333:
Comunicări din Cer 327Crearea plan
- Page 334 and 335:
Comunicări din Cer 329- Sfinte st
- Page 336 and 337:
Comunicări din Cer 331şedinţei l
- Page 338 and 339:
Comunicări din Cer 333Dragul meu f
- Page 340 and 341:
Comunicări din Cer 555Fiecare celu
- Page 342 and 343:
Comunicări din Cer 337pântecelui.
- Page 344 and 345:
Comunicări din Cer 339posedă cuno
- Page 346 and 347:
Comunicări din Cer 341Materia şi
- Page 348 and 349:
Comunicări din Cer 343Pectoralului
- Page 350 and 351:
Comunicări din Cer 345Divinitatea
- Page 352 and 353:
Comunicări din Cer 347Toate cunoş
- Page 354 and 355:
Comunicări clin Cer 349formă inco
- Page 356 and 357:
Comunicări din Cer 351Evoluţia se
- Page 358 and 359:
Comunicări din Cer 353Din divină,
- Page 360 and 361:
Comunicări din Cer . 355Toate expe
- Page 362 and 363:
Comunicări din Cer 357alcătuit od
- Page 364 and 365:
358 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 366 and 367:
360 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 368 and 369:
362Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 370 and 371:
364 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 372 and 373:
366 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 374 and 375:
368 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 376 and 377:
370 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 378 and 379:
372 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 380 and 381:
■^74Din tainele vieţii ,;i ale u
- Page 382 and 383:
376 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 384 and 385:
378 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 386 and 387:
380 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 388 and 389:
382 Qin tainele vieţii şi ale uni
- Page 390 and 391:
384 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 392 and 393:
386 . Din tainele vieţii şi ale u
- Page 394 and 395:
388 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 397 and 398:
Ultimul meu cuvânt391Iubite citito
- Page 399:
Ultimul meu cuvântjpjDin descriere
- Page 402:
169 Pretutindeni există viaţă, d