m - Proiect SEMPER FIDELIS

Reîntruparea83Jxeîntruparea sau reîncarnarea este fenomenul revenirii spiritului omenesc din spaţiile cereştiîn lumea fizică, într-un nou trup omenesc.Adevărul reîntrupării a fost cunoscut de iniţiaţii veacurilor apuse şi revelat şi azi de marileLumini ale spaţiilor. Această cunoştinţă o posedau pieile-roşii din America - din Alaska până înPeru şi Bolivia, celţii din Europa, locuitorii băştinaşi din insulele Hawaii. în Asia, ideea reîntrupăriieste şi azi foarte răspândită exercitând o mare influenţă în conduita omului. Peste 600 milioane delocuitori ai Indiei, Indochinei, Tibetului, Chinei, Mongoliei şi Japoniei, cred în reîntrupare şi cunosclegile ei la fel cum noi, occidentalii, ştim că sângele circulă prin vasele sanguine. Pentru asiatici,legea reîntrupării este o lege ca orice lege naturală - legea contracţiei la frig şi a dilataţiei la calda corpurilor. Ea este socotită o lege fundamentală, care se exercită asupra tuturor entităţilor, fie eleminerale, vegetale, animale, umane, fie soare sau univers.Vechimea acestei cunoaşteri se pierde în noaptea veacurilor şi aproape că nu există religie saulegendă care să nu aibă un sâmbure din această idee.Reîntruparea fiind cunoscută din timpuri foarte îndepărtate şi trecută prin mintea diferitelorpopoare, a ajuns la noi sub diferite forme şi însoţită de numeroase erezii. Gândirea superioară aomului de azi a înlăturat părţile absurde aparţinând superstiţiei pentru a-i reda valoarea filosoficăşi morală avută în trectul îndepărtat. Graţie nenumăratelor comunicări făcute de entităţi spirituale,în şedinţele de revelaţie, această idee se întinde peste tot pământul, fiind găsită firească, deoareceexplică multe probleme sociale, religioase şi filosofice, nerezolvate până azi.Este mai bine de un secol de când ştiinţa a luat un avânt uimitor, valul descoperirilor purtândomul pe undele nevăzutului, spre înălţimile infinitului. An de an, omul îşi îmbogăţeşte cunoştinţelecu privire la lumea înconjurătoare, dar în aceeaşi măsură credinţa lui slăbeşte şi omenirea alunecăpe panta materialismului. Bisericile sunt din ce în ce mai puţin frecventate de credincioşi deoarecepreotul de azi, pierzând legătura cu Cerul, cu ştiinţa şi cu arta, nu mai este în stare să dea un răspunsacceptabil la întrebările referitoare la viaţă, creaţie, destin, Absolut, nefiind în măsură să explicefenomenul naşterii şi al morţii. Din această cauză, mulţi afirmă că religia este de prisos, ba chiardăunătoare, întrucât ea stagnează progresul omenirii, şi în loc să-1 apropie pe om de Tatăl săucreator, îl îndepărtează. Se susţine că biserica - fiind îngrădită de dogme şi deci anchilozată înaceleaşi forme de mai bine de o mie de ani - vine flagrant în conflict cu datele ştiinţifice răspânditeîn masele populare. Omul de azi nu este satisfăcut de răspunsul oferit de biserică, el având nevoiede o religie ştiinţifică şi artistică, bazată pe iubire, cunoaştere şi comuniune cu Divinitatea.Dar şi savanţii - grăbiţi să proclame domnia materiei şi a legilor ei - se vor convinge, încurând, că în afara materiei tangibile, mai există şi alte substanţe eterice, conduse de legi diferitecelor fizice. La începutul apariţiei materialismului se credea că acesta va da un răspuns satisfăcătorla toate întrebările. Se afirma că, în definitiv, nu există în univers decât materie, energie şi legilecare le pun în activitate, că au murit pentru totdeauna vechile credinţe care, secole de-a rândul, austagnat civilizaţia, că spiritul de care se tot vorbeşte nu este decât produsul imaginaţiei, iar religiao înşiruire de poveşti şi rugăciuni, care nu lămuresc viaţa şi adâncul prefacerilor din natură şi dincorpul omului. Fizicianul a demonstrat prin experienţe că natura este condusă de legi; chimistul,graţie cercetărilor ingenioase, revelează lumii structura necunoscută a materiei; biologul, în teoriasa evoluţionistă, arată că există o ordine în lume şi un scop în toate domeniile complexe alevieţuitoarelor. în straturile succesive ale scoarţei terestre se citeşte, azi, minunata istorie a secolelorscurse. Telescoape gigantice ne aduc mai aproape nebuloase, galaxii şi miliarde de sori îndepărtaţi;trupul omenesc este studiat şi cunoscut până în cele mai ascunse celule. Lumea întreagă este înfreamăt la fiecare nouă descoperire. Dar cu toate acestea flacăra de entuziasm a materialiştilor sestinge treptat; iar la lumina maturităţii spiritului, lucrurile şi fenomenele sunt văzute mai clar,spiritul nostru revenind la ştiinţa ezoterică, la tradiţia şi comoara spirituală a omenirii.Din acest considerent ne vom strădui să reluăm ideile abandonate în vremurile materialismului,acordând acestor studii atenţia cuvenită. Asemenea cercetătorului de minereu preţios - care reia şirealege metalul preţios din bucăţelele aruncate - omul caută azi în aceste cunoştinţe vechi, să maigăsească multe şi nebănuite bogăţii, desconsiderate de-a lungul secolelor de ignoranţă şi întuneric.