m - Proiect SEMPER FIDELIS

276 Din tainele vieţii şi ale universului -A doua carteOmule, fie că ne cunoşti, fie că nu ne cunoşti, conduita ta va fi urmată de plată sau recompensă.Universul este condus de legi. Materia, şi duhul sunt supuse la reguli stabilite din veşnicie. De laelectron şi până la soare, toate merg pe cărarea îngrădită de legi. Voinţa Celui atotputernic seimpune din veşnicie totului creat de ELPe frontispiciul templului iudeilor se văd două table cu cele zece porunci, primite de Moise pemuntele Sinai. De ce zece şi nu opt sau douăsprezece porunci? Deoarece conducerea a tot ce s-a "fcreat se face de către cele zece categorii de Fii de Dumnezeu, numiţi Sefirot în Zohar.Dar de ce au fost scrise cele zece poamei pe două table, şi nu pe una singură? Pentru că Moise,un mare iniţiat al templelor egiptene, ştia că totul în lume se conduce prin două forţe contrare:cald-rece, mare-mic, noapte-zi, vară-iamă, urât-frumos, bun-rău etc. în viaţa sa, omul trebuie să fieînarmat cu două scuturi: unul în faţă şi altul în spate. Un scut corespunde cu păzirea legilor fiziceşi altul cu păzirea legilor morale. Cine s-a înarmat cu aceste două pavăze este iubit, adorat şi servitde lumea spaţială, este ferit de orice neplăcere din lumea fizică, venită de la om, animal, microbsau lipsuri materiale. Cine se înfumurează, încrezându-se în propria sa inteligenţă şi în ştiinţa saşubredă, se va vedea lovit în viaţa trupească, iar când va veni dincoace; va plăti greu mândria şiîncrederea în puterile proprii.Liber eşti, omule, să faci ce-ţi trece prin minte, dar vei plăti dacă ai încălcat una din comandamentelecuprinse în codul universal. Tatăl ceresc a decretat pentru veci deplina libertate, dar ţi-a pus cahotar legea. Ştii că focul arde; dacă tu - în virtutea libertăţii tale - vrei să-ţi pui mâna în foc, o poţiface, dar legea îţi va demonstra, prin durere, că ai făcut o acţiune greşită, în virtutea liberei talevoinţe. Milă nu există, legea este mai presus de toate. Fără lege, tot ce a clădit Tatăl s-ar dezorganiza,ar cădea în stare de haos. Trecând prin durere, omul învaţă o lecţie. Cu cât durerea a fost mai mareşi mai prelungă, lecţia s-a înregistrat mai adânc în spirit. Când va mai întâlni împrejurări asemănătoare,omul nu va mai încerca experienţa respectivă, deoarece îşi va aminti de urmări. Astfel învaţă duhul,ani şi mii de ani, trecând din experienţă în experienţă şi din durere în durere.Unii dintre voi afirmă că e mai bine ca omul să nu cunoască existenţa lumii spaţiale, ba chiarcă e periculos să intre în legătură cu ea. Sărmani orbi şi necugetaţi! Iată doi oameni: unul ştie ceeste un microb, iar altul nu a auzit nimic de această puzderie de vietăţi invizibile ochiului liber.Primul se păzeşte; celălalt, neştiutor, nu respectă regulile de igienă. Urmarea este că cel dintâi vafi ferit de durere, iar cel de-al doilea se îmbolnăveşte. Nici unul nu a văzut cu ochii săi microbul,dar unul, cunoscând legea, s-a păzit să nu greşească, iar celălalt, neştiutor, transgresând legea, acăzut pradă ignoranţei sale.La fel este şi cu lumea noastră. Fie că ne cunoşti sau nu, dacă nu respecţi legile morale şi fizice,vei cunoaşte suferinţa. însă cel ce ne-a cunoscut, cel ce a aflat de legile care ne conduc pe toţi,întrupaţi şi spaţiali, când va fi să gândească, să vorbească sau să facă ceva, îşi va aminti deexplicaţiile noastre, de sfaturile noastre, de urmările rătăcirii, şi se va feri să greşească. Lumeaduhurilor se va îngrămădi în jurul celui ce respectă legea, şi îl va ajuta în viaţă.Grea este la început păzirea legii, dar legea obişnuinţei îl va face pe om foarte atent la tot cevrea să facă, vorbească sau gândească. Un asemenea om se va simţi fericit să ne audă sfatul sauexplicaţiile diferitelor fenomene petrecute în jurul Său.Omul neprotejat sufleteşte de cele două scuturi, să nu caute să ne cunoască, să nu se pună înlegătură cu noi. Unui asemenea om îi transmitem următorul mesaj: Dacă tu, omule, nu ai credinţă,dacă sufletul tău nu e cuprins de^ acea evlavie care face să tremure carnea pe oasele tale, mai binenu te mai duce nici la biserică. încrezător în ştiinţa ta, prin care îţi explici totul, crezi că nu maiai nevoie de nici o rugăciune, de nici un apel către Cel ce cu puterea Sa conduce infinitatea lumilor.Eu, fratele tău, te povăţuiesc să nu te duci la biserică pentru că nesocotinţa şi îngâmfarea ta, a făcutsă fii înconjurat numai de duhuri inferioare, care te-au ocrotit de cele rele şi ţi-au sugerat idei ceţi-au întreţinut încrederea numai în puterile şi cunoştinţele tale pământeşti. De îndată ce vei intrape uşa bisericii, aceşti însoţitori nevăzuţi vor rămâne la intrare, neplăcându-le fumul de tămâie şiimnurile aduse Celui preaînalt; iar tu intrând numai de ochii lumii în casa Domnului, o profanezicu îngâmfarea şi neîncrederea ta. Prin urmare, vei fi supus la pedeapsa celor ce au misiunea de afi aplicatorii sentinţei dictate. Dacă tu, frate, ştii că ai călcat alături de cărarea vieţii curate, îţi facemcunoscut că te vor lovi necazuri şi amărăciuni, în cazul când vei asista la o şedinţă de comunicarecu noi. Mai bine deapănă-ţi firul vieţii mai departe şi nu te ocupa de aceste taine sfinte prin naturalor, şi care solicită o conduită corectă. Va veni vremea, în alte vieţi, când vei fi mai atent la viaţata, şi atunci ne vei cunoaşte şi vei afla ideile noastre.