De asemenea, monitorizarea este un element cheie al luptei împotriva schimbării climatice. Sistemulsistemelor pentru observarea globală a Pământului (GEOSS) vizează crearea unei sinergii mondiale aobservărilor Pământului, pentru care programul GMES reprezintă principala contribuţie europeană. Domeniulde aplicare a contribuţiilor mutuale între GMES şi GEOSS va fi încorporat în strategia internaţională GMES.Comisia Europeană a definit o strategie pentru punerea în aplicare a programului GMES în conformitatecu mandatul Consiliului. Astfel va fi posibilă optimizarea infrastructurilor spaţiale şi in situ europene prevăzuteşi umplerea lacunelor identificate, pentru a răspunde aşteptărilor utilizatorilor serviciilor. Deciziile care au fostdeja luate marchează începutul procesului de garantare a disponibilităţii componentei spaţiale, care va ficofinanţată de către ESA şi de către UE şi coordonată şi implementată de către ESA. În paralel, Europa îşi vaîntări infrastructurile şi serviciile meteorologice.Abordarea UE pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă pune accentul pe sinergia dintre actorii civili şi ceimilitari. Necesităţile în materie de sisteme spaţiale pentru planificarea şi conducerea operaţiunilor civile şimilitare de gestionare a situaţiilor de urgenţă se suprapun.Europa trebuie să rămână un partener internaţional de neînlocuit, care să aducă contribuţii de primă clasăla iniţiativele globale şi care să exercite comanda în domeniile de acţiune specifice, în conformitate cuinteresele şi valorile europene. Făcând dovadă de o atitudine de deschidere în ceea ce priveşte cooperarea,Europa va trebui să decidă când este cazul să facă apel la parteneri şi când trebuie să îşi păstreze independenţa.Europa va evalua oportunităţile de cooperare în funcţie de următoarele criterii:- accesul pe care acestea le oferă capacităţilor sau pieţelor complementare;- o împărţire echitabilă a eforturilor între parteneri, costurilor şi riscurilor;- contribuţia acestora la politicile externe ale UE, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea de durată,cooperarea cu ţările dezvoltate, stabilitatea şi ajutorul umanitar, acordând o importanţă deosebită Africii cât şivecinătăţii europene;- relevanţa lor în raport cu priorităţile programatice.Odată cu urmărirea acestor obiective, Europa va fi pe deplin decisă să respecte tratatele şi convenţiileNaţiunilor Unite. UE va prelua conducerea în reprezentarea generală a programelor care vizează să dezvolteaplicaţii pentru propriile sale politici (în special GALILEO şi GMES), în timp ce ESA va prelua conducerea înreprezentarea generală a Europei pentru programele din domeniile ştiinţei, lansatoare, tehnologii şi zborurispaţiale realizate de către oameni, cei doi parteneri consultându-se reciproc, cu statele membre, precum şi, dupăcaz, cu alţi parteneri relevanţi, cum ar fi EUMETSAT.Până în 2008, primele trei servicii GMES funcţionale având ca obiect monitorizarea suprafeţelor terestre,monitorizarea marină şi intervenţiile de urgenţă vor intra într-o fază pilot, a căror finanţare va fi asiguratăconform PC7. Până în 2009, după o strânsă consultare cu părţile interesate, Comisia Europeană va formulapropuneri în ceea ce priveşte cadrul problematic şi instituţional necesar la stabilirea unui sistem GMES dedurată. ESA va continua să coordoneze şi să pună în aplicare infrastructura spaţială GMES, în concordanţă cunecesităţile identificate de către utilizatorii de servicii şi va propune, de asemenea, până în 2008, colaborândîndeaproape cu EUMETSAT, activităţi legate de satelitul Meteosat de generaţia a treia.În concluzie, GMES va permite optimizarea traficului, îmbunătăţirea răspunsului transfrontalier laevenimente catastrofale şi va facilita distribuirea ajutoarelor umanitare. La nivel global, GMES va furniza noiinstrumente de monitorizare a protocoalelor internaţionale precum protocolul de la Kyoto privind schimbărileglobale, ca şi a înţelegerilor internaţionale în domeniul securităţii şi al ajutoarelor umanitare. La celălalt capăt alspectrului de problematici, GMES va sprijini autorităţile locale în luarea de decizii privind eroziunea litoralului,inundaţii, avalanşe, incendii etc. La nivel european, dincolo de mediu şi securitate, GMES va furniza dateobiective pentru politici comunitare: dezvoltare regională, transport, agricultură, procesul de lărgire a UE,politici externe.Sistemul GMES va combina, de asemenea, tehnologii spaţiale, aeronautice şi terestre, în vedereadezvoltării de instrumente inovative şi aplicaţii pentru asistarea managerilor şi politicienilor la nivel european,naţional şi local. Prin posibilităţile oferite de participarea la programe de tip EOS/ESE şi GMES, cât şi prinfaptul că datele satelitare, cu rezoluţie de până la 1 km/pixel, încep să fie făcute disponibile on-line şi gratuit,abordarea aplicaţiilor de monitorizare în timp real devine realistă, chiar şi pentru utilizatorii români.10
MANAGEMENTUL RISCURILOR VERSUSMANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂSubject 2: The paper presents risk management vs, emergency management.Locotenent colonel Cornel OPRIŞA,Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului AlbaManagementul riscurilor este activitatea prin care se realizează gestiunea riscurilor într-o organizaţie.Scopul managementului riscurilor este optimizarea expunerii la risc. În felul acesta poate fi obţinută prevenireapierderilor, evitarea ameninţărilor grave, iar oportunităţile valoroase pot fi exploatate în cunoştinţă de cauză.Echilibrul dintre evitarea riscurilor majore şi utilizarea oportunităţilor constituie calea de "aur" cătrereuşita financiară.Politicianul britanic Benjamin Disraelli (1804 – 1881), referindu-se mai mult la modalităţile de atingere asatisfacţiei pe plan profesional, afirma: „secretul succesului în viaţă este să fii pregătit atunci când se va ivioportunitatea (atunci când va veni momentul)” 1 .În acelaşi spirit, considerăm potrivită formularea unui nou concept de a transforma managementulriscurilor dintr-o complexă teorie, nu doar într-o politică guvernată de „cele mai bune practici” şi standarde, cimult mai departe, într-un mod sănătos, de a derula activităţile de zi cu zi.O abordare integrată a managementului situaţiilor de urgenţă va reduce pierderile şi va întrerupe ciclul„eveniment-dezastru” 2 . O schimbare de poziţie este necesară în percepţii, atitudini şi practici pentru a se trecede la actualul model al răspunsului post-dezastru la a investi în întregul proces de management al răspunsului ladezastre.Prin abordările din diverse bibliografii sau de pe site-urile de pe Internet (la o simplă căutare după„managementul riscurilor”, fiind descoperite peste 300000 de pagini), precum şi din legislaţia apărută numai înultimii 4 ani se demonstrează importanţa evaluării riscurilor în toate domeniile vieţii sociale.Atitudinea oamenilor implicaţi în managementul public s-a schimbat de la o atitudine reactivă la unaproactivă, orientată spre strategii, platforme şi concepţii moderne de gestionare a situaţiilor.Aprofundarea studierii temei evaluării riscurilor, prin prisma managementului riscurilor este necesarăpentru toţi cei implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, fie ei specialişti din domeniile: militar, mediu,administraţie sau construcţii.Un principiu important în managementul riscului îl reprezintă principiul prevenirii. Acesta apare caprincipiu de referinţă în strategia şi Planul de Acţiune de la Yokohama (1994): „evaluarea riscului este un pasnecesar pentru adoptarea unor politici şi măsuri adecvate şi de succes privind prevenirea şi reducereadezastrelor” 3 . Este reluat în strategia Conferinţei Mondiale de la Kobe-Hyogo (2005).În cazul angajării oricărui proiect major, un instrument de control îl reprezintă evaluarea şi managementulriscului.De exemplu, în cadrul evaluării impactului asupra mediului a unor riscuri tehnologice 4 sunt căutaterăspunsuri la întrebări precum: poate funcţiona în condiţii de siguranţă? mediul înconjurător din zona aferentăva putea face faţă deşeurilor şi eventualei poluări suplimentare, ce ar putea apărea ca urmare a executăriiproiectului? va intra amplasarea proiectului în conflict cu destinaţia terenului din împrejurimi sau va excludedezvoltările ulterioare din zonă? ce resurse umane va necesita sau va înlocui şi ce efecte sociale poate aveaasupra comunităţii? ce pagube accidentale poate provoca ecosistemelor?1 www.managementul-riscurilor.ro2 Florea Dan - Managementul sistemului de protecţie civilă pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe timp de pace, criză şi război,Editura Spirit Românesc, Craiova, 2003, p.27.3 Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor (1990 – 1999) şi Programul Conferinţei Mondiale de la Kobe – Japonia (2005 – 2015),pe site-ul www.hazarde.lx.ro4 Ozunu Alexandru – Elemente de hazard şi risc în industrii poluante, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2000, p. 9.11
- Page 6 and 7: Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9: - GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 12 and 13: Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15: Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17: Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19: Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21: La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23: - analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25: Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27: Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29: d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31: RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33: R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35: ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37: A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39: Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41: Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43: • locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45: Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47: Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49: Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51: - când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53: Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55: Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57: Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59: NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99:
Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109:
Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111:
Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113:
Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115:
De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117:
Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119:
În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121:
Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123:
- operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125:
STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127:
a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129:
h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131:
Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133:
Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135:
varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137:
ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139:
Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141:
Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143:
unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145:
Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147:
Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149:
monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151:
vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153:
Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155:
2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157:
ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159:
Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161:
Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163:
u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165:
ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167:
Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169:
Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171:
Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173:
- folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175:
În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac