Activitatea de cercetare şi stabilire a cauzelor probabile de incendiu se organizează şi sedesfăşoară în concordanţă cu prevederile Codului de procedură penală, instrucţiunea ministrului de internenr.420/2003 şi ale metodologiei de cercetare şi stabilire a cauzelor probabile de incendiu, aprobate cu ordinulInspectorului General nr. 1104/I.G. din 10.05.2005.4. Surse de aprindereSursele de aprindere pot fi catalogate după natura lor, în:- electrice (arc electric, electricitate statică sau scânteie electrostatică, scurtcircuit electric);- neelectrică (flacără deschisă, autoaprindere, flacără închisă, reacţie chimică, frecare,trăsnet/descărcare electrică atmosferică, scântei mecanice, efectul termic al curentului electric, explozia,efectul termic al unor substanţe incendiare aprinse, jar, radiaţie solară, energie nucleară etc.).Modalităţi de clasificare a surselor de aprindere sunt prezentate în ordinul Inspectorului Generalnr.1116/I.G./2005.5. Surse de aprindere cu natură electrică5.1 Elemente generale referitoare la cercetarea cauzelor de incendiu având natură electricăInstalaţiile/echipamentele electrice etc., care constituie diferitele procese tehnologice din industrie şiagricultură, au în compunere într-o măsură mai mică sau mai mare, conductori electrici, elemente de protecţiela supracurenţi etc.Studiul fenomenelor referitoare la cercetarea cauzelor de incendiu relevă faptul că în majoritateasituaţiilor, în spaţiile tehnologice şi construcţiile conexe acestora, afectate de incendii, au avut loc deteriorăriale instalaţiilor electrice materializate prin: scurtcircuite, deteriorarea totală sau parţială a unor siguranţefuzibile de protecţie, deteriorarea unor elemente de protecţie prin relee, topirea totală/parţială a unorconductori din cupru sau din aluminiu, deteriorarea prin ardere a izolaţiilor unor conductori, deteriorarea unorizolatori, precum şi modificări structurale ale conductoarelor existente, în zonele afectate etc.Cercetarea cauzelor de incendiu având natură electrică trebuie să se bazeze, în toate cazurile, peargumente fundamentate ştiinţific, fiind astfel necesar, să se analizeze în detaliu, fenomenele care au avut locîntr-o instalaţie electrică afectată de incendiu.În acest mod, consecinţele se pot pune în evidenţă, de cele mai multe ori, printr-o serie de urme prezenteîn zona incendiului/focarului.5.2 Aspecte care se urmăresc pe timpul cercetării incendiilor de natură electricăPe timpul cercetării cauzelor de incendiu se au în vedere următoarele elemente principale:- identificarea circuitelor de curent electric care constituie instalaţiile electrice şi comparareaacestora (existentul din teren) cu proiectele de execuţie şi schemele de conexiuni aferente;- stabilirea/identificarea în mod cât mai exact, a instalaţiilor şi echipamentelor de putere şiiluminat, care în momentul generării incendiului se aflau sub tensiune, precum şi a celor care nu erau alimentateelectric;- evaluarea existenţei şi a stării dispozitivelor de protecţie (siguranţe fuzibile, relee de protecţieetc.), corespondenţa acestora cu prevederile proiectelor şi normelor/standardelor de fiabilitate (originale,improvizate etc.);- starea elementelor de conexiune, conectare sau de întrerupere a alimentării cu energieelectrică, montate în diferite instalaţii (întreruptoare, contactoare etc.); evaluarea stării de funcţionare,determinată de modificările constatate, comparativ cu starea normală de funcţionare.5.3 Urme caracteristice în circuitele alimentate cu energie electrică5..3.1 Urme caracteristice referitoare la existenţa tensiunii în circuitele electriceObservarea modificărilor pe suprafaţa elementelor de conexiune sau existenţa impurităţilor depuse peacestea, furnizează informaţii importante referitoare la starea de conectare sau de deconectare de la tensiune aechipamentelor/instalaţiilor.166
De exemplu, dacă pe filamentul unei lămpi electrice se identifică urme sudate de granule microscopicedin resturi, având conţinut din sticlă, rezultă că în momentul generării incendiului, lampa electrică se află înstare de funcţionare; în caz contrar, dacă particulele de sticlă au muchiile ascuţite şi nu sunt sudate de filament,ele fiind prinse/conţinute doar, între spirele acestuia, rezultă că, lampa electrică nu se află în stare defuncţionare, sau faptul că, reţeaua corespunzătoare de alimentare cu energie electrică, nu se află sub tensiune.Cercetarea optică, se poate efectua prin mărirea la microscop a filamentului lămpii electrice de circa(20 ... 50) ori şi/sau utilizând tehnici de fotografiere specifice.5.3.2 Urme caracteristice referitoare la supraîncărcarea circuitelorÎn cazul unui circuit supraîncărcat/supradimensionat, cazul cel mai frecvent al alimentării rezistenţelorelectrice de putere mare, conductoarele se pot încălzi la temperaturi capabile să degradeze termic şi/sau săaprindă izolaţia unui conductor electric.În consecinţă, în aceste cazuri, la partea din interior, izolaţia electrică prezintă modificări structurale, careconstau în deteriorarea sau chiar carbonizarea masei din plastic, aflată în conţinutul elementelor de circuit.5.3.3 Urme caracteristice referitoare la momentul apariţiei scurtcircuituluiUna dintre problemele care generează numeroase discuţii / puncte de vedere este, dacă scurtcircuitulelectric a stat la baza generării incendiului sau dacă acesta a fost generat ca efect al temperaturilor ridicate,realizată după iniţierea şi dezvoltarea acestuia.Pentru soluţionarea acestei probleme este necesar să se examineze resturile de conductoare colectatepentru a pune în evidenţă porţiunea/zona din circuit, pe care s-a produs scurtcircuitul, marcată prin apariţiaunor perlări (marcă electrică).Utilizând instrumente specifice, cum este de exemplu microscopul, se pot observa/pune în evidenţă,eventualele transformări fizico-chimice care indică prezenţa oxigenului, dacă, închiderea circuitului a avut loc,înainte sau după momentul apariţiei incendiului.Concentraţia de oxigen, la nivelul solului, pentru presiuni ale mediului înconjurător de aproximativ510 Pa, este de (16 – 21)% în atmosfera terestră,Dacă în structura metalului se constată modificări care implică prezenţa unor cantităţi reduse de oxigen,rezultă că, scurtcircuitul s-a produs în cursul incendiului, în lipsă de oxigen, consumat în procesul arderii şideci acesta este considerat un efect / consecinţă a incendiului.Această metodă/modalitate este aplicabilă atât în cazul curentului continuu cât şi în cel al curentuluialternativ, fiind specifică doar conductoarelor din cupru.Urmele de încălzire ale conductoarelor, urmare unui scurtcircuit nu trebuie interpretate în mod izolat, cinumai luând în consideraţie conexiunea determinată de mediul ambiant, proprietăţile specifice deardere/combustie ale materialelor supuse/existente în spaţiul/focarul incendiului etc.Pe măsură ce investigaţiile se derulează este necesar să se utilizeze şi acele date sau indicii care se potevalua prin examinarea materialelor identice structural, cu instalaţia sau conductorul electricavariat/deteriorat, în stare neutilizată/ intactă.Instalaţiile şi conductoarele electrice intacte trebuie considerate sub aspectul cercetării, drept elemente deetalon, compararea lor, cu materialele combustibile/incombustibile deteriorate, constituind elemente tehnice dereper şi de verificare a demonstraţiilor cu natură ştiinţifică.6. Incendii /explozii generate la transformatoarele electrice de mare putereIncendiile la transformatoarele electrice se datorează, în general, deteriorării izolaţiei şi generării unorscurtcircuite.Una dintre cauzele care se întâlnesc frecvent, în cazul incendiilor la transformatoarele de mare putere, oconstituie deteriorarea izolatorilor de trecere prin: crăpare, spargere, rupere etc., care pot genera înconsecinţă, producerea de arcuri electrice cu intensitate foarte mare, cu perforarea cuvei şi deci, pot înconsecinţă, să aprindă/ inflameze, uleiul mineral/vaporii de ulei mineral din transformator.Funcţie de mărimea transformatorului de mare putere, cantitatea de ulei mineral, variază de la câtevatone până la zeci de tone.167
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99:
Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109:
Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111:
Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113:
Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115:
De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
- Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac