Se defineşte lungimea de penetrare a curentului de aer în interiorul unei incinte ca distanţa de lasecţiunea de ieşire din sistemul de condiţionare pentru care caracteristicile hidrodinamice ale curentului de aernu se modifică. La o distanţă mai mare decât lungimea de penetrare aerul este antrenat în mişcare ascendentăsau descendentă în funcţie de temperatură. Când aerul distribuit în incintă este mai cald decât cel din interiorulincintei este antrenat într-o mişcare ce antrenează la rândul ei tot aerul din interiorul incintei iar momentuloriginal al curentului de aer introdus în incintă este diminuat prin accelerarea întregii cantităţi de aer din incintă.Acest proces, numit inducţie, generează difuzia curentului de aer original în volumul incintei. Inducţia aeruluiîntr-o incintă creşte la mărirea perimetrului secţiunii transversale a zonei de evacuare a aerului din sistemul decondiţionare.Metode de distribuţie a aeruluiExistă în prezent mai multe metode de distribuţie a aerului condiţionat în interiorul unei incinte (Ashrae,1972):- difuzoare de aer. Sunt folosite pentru presiuni ale aerului condiţionat cuprinse între 20 şi 100 mmc.H2O şi este cea mai folosită metodă pentru îndeplinirea condiţiilor de confort atât pe timp de vară cât şi petimp de iarnă.- distribuţie folosind două trasee pneumatice. În acest caz se folosesc două conducte de distribuţie, unacare asigură furnizarea de aer rece, iar cea de-a doua care furnizează aer cald în interiorul incintei. Debitele deaer rece şi cald sunt ajustate folosind ventile pneumatice comandate de un termostat. În interiorul sistemuluiexistă un dispozitiv de amestecare a aerului rece cu cel cald amplasat într-o cutie realizată dintr-un material cuproprietăţi absorbante ale zgomotelor.- unităţi de distribuţie liniară a aerului. Sunt folosite în cazul spaţiilor mari supuse condiţionării.Aceste sisteme sunt amplasate deasupra unor tavane false, iar fiecare sistem este dotat cu dispozitive dedirecţionare a aerului în interiorul spaţiului.- perforări în tavan. În multe incinte se folosesc dispozitive care constau din plăci din metal perforateuniform pe întreaga suprafaţă care sunt alimentate dintr-o cameră de amestec amplasată deasupra plăcilor. Întrunmontaj corespunzător mişcarea descendentă a aerului în interiorul incintei este atât de lentă încât nu estesimţită de ocupanţi. Este posibilă distribuţia unei cantităţi foarte mari de aer în interiorul incintei, deoareceefectul de difuziune al curentului de aer induce o amestecare rapidă cu aerul din incintă.- sisteme de distribuţie cu unităţi de inducţie a aerului. Cele mai multe sisteme de condiţionare aaerului asigură nu numai distribuţia aerului, dar şi evacuarea unei părţi a aerului din interiorul unei incinte.Presiunile de lucru în acest caz sunt cuprinse între 30 şi 150 mm c. H2O. În cazul sistemelor centrale decondiţionare se prevăd atât conducte de alimentare cât şi conducte de evacuare ale aerului, în general amplasateîn tavane false sau în cutii verticale care străbat diferite cote ale incintei.Funcţionarea ventilatoarelor în reţeaExistă mai multe metode de racordare a unui ventilator într-un sistem de condiţionare a aerului:- aerul este adus la ventilator printr-o conductă legată la racordul de aspiraţie. Din ventilator, aerul iesedirect în incinta supusă condiţionării. În acest caz, ventilatorul se numeşte de aspiraţie. Presiunea la intrarea înventilator este mai mică decât presiunea în mediul de aspiraţie.- ventilatorul aspiră aerul din atmosferă. Din ventilator, aerul trece printr-o conductă în incinta supusăcondiţionării. Presiunea la intrarea în racordul de aspiraţie al ventilatorului este egală cu presiunea atmosferică.În acest caz, ventilatorul se numeşte de refulare.- aerul este adus la ventilator printr-o conductă din atmosferă, iar din ventilator, printr-o conductă trece înincintă. Reţeaua constă dintr-o linie de aspiraţie şi dintr-o linie de refulare. Presiunea la intrarea în ventilatoreste mai joasă decât cea atmosferică, iar presiunea totală la ieşirea din ventilator este mai mare decât în incintă.Sisteme de condiţionare a aerului cu admisie dublăSistemele de condiţionare a aerului cu admisie dublă diferă mult faţă de sistemele prezentate anteriorastfel încât se prezintă în acest paragraf o analiză detaliată a acestora. Acest tip de sistem este în principalfolosit atunci când este necesar să se condiţioneze diferite zone ale unei incinte în care activitatea ocupanţilordiferă cum ar fi birourile unei clădiri, spitale, hoteluri, şcoli sau magazine.146
Automatizarea sistemelor de condiţionare a aeruluiOperaţiile expuse în paragrafele precedente se realizează în mod automat cu ajutorul instalaţiilor deautomatozare.După modul de acţionare aceste instalaţii pot fi:- cu două poziţii; aceste instalaţii dau, în general, comandă pentru poziţiile de închis şi deschis, care seaplică la orice ventil de abur, apă caldă, apă supraîncălzită sau apă rece, precum şi pentru clapetele de trecere aaerului.- în trepte; instalaţia poate deschide organul de execuţie, ventil sau clapete, în mai multe poziţii întrecele două extreme, închis şi deschis.- cu mers continuu pe toată cursa organului de execuţie; aparatura este denumită în acest cazproporţională.După felul energiei de acţionare, automatizarea poate fi:- electrică, când se întrebuinţează energie electrică;- pneumatică, când se întrebuinţează aer comprimat;- hidraulică, când se întrebuinţează un lichid sub presiune.Cele mai des folosite instalaţii sunt cele cu acţionare combinată electropneumatică.Instalaţia de automatozare se compune în principal din trei elemente:- traductorul care are rolul de a simţi temperatura sau umiditatea aerului, de a transforma aceste mărimiîn alte mărimi convenabile pentru acţionare şi de a acţiona organul de execuţie- linia de transmisie a comenzii, care poate fi o linie electrică sau o conductă de aer comprimat saulichid sub presiune- organul de execuţie al comenzii, care execută mişcarea necesară de închidere sau deschidere totală,parţială sau proporţională a organului de ştrangulare a fluidului.Sisteme mobile de condiţionare a aeruluiSisteme de condiţionare a aerului cu bioxid de carbonBioxidul de carbon a fost relativ recent folosit ca agent de refrigerare în sistemele mobile de condiţionarea aerului, unde a înlocuit acei agenţi cu potenţial ridicat de distrugere a ozonului cum ar fihidroclorofluorcarbon (HCFC) sau R-22. De exemplu, agentul refrigerant HFC-134 a folosit în sistemul decondiţionare a aerului în unele automobile BMW are un potenţial de distrugere al ozonului de 1300 de ori maimare decât bioxidul de carbon.Sisteme de condiţionare a aerului cu două cicluri cu hidrocarburiIdeea de bază a acestui sistem este de a separa elementele sistemului de condiţionare într-uncompartiment al maşinii şi un compartiment al ocupanţilor incintei supuse condiţionării (de exemplu, pasageriiunui automobil). Un al doilea ciclu cu agent refrigerant permite folosirea sistemului de condiţionare a aeruluifără a avea un compartiment cu agent în incinta supusă condiţionării. Al doilea ciclu este conectat printr-unschimbător de căldură la primul ciclu, iar lichidul refrigerant este transportat cu ajutorul unei pompe centrifugedispusă în compartimentul maşinii. Elementele funcţionale ale sistemului aflate în compartimentul maşinii sunt,în principiu, similare cu cele din cazul precedent.Optimizarea consumului de energie al sistemului de condiţionare a aeruluiPentru incintele în care ocuparea este intermitentă sau variabilă, supraventilaţia poate fi evitată prinreducerea ventilaţiei sub nivelul debitului proiectat de aer ventilat, obţinut în ipoteza unei ocupări totale aincintei. Incintele în care această metodă este aplicabilă sunt şcolile, restaurantele, sălile de teatru sau decinematograf şi birourile.Atunci când un sistem de condiţionare este proiectat, debitul de aer din exteriorul incintei care trebuievehiculat este determinat astfel încât să satisfacă cerinţele incintei la ocuparea maximă. Acest debit estemenţinut pe toată perioada în care toţi ocupanţii se află în interiorul incintei sau chiar pe parcursul întregii zile.Una din metodele cele mai des folosite pentru reducerea consumului de energie este pornirea sistemului deventilaţie la începutul zilei şi oprirea acestuia la sfârşitul zilei. Folosind această metodă, consumul de energiepoate fi totuşi supraevaluat mai ales la începutul sau sfârşitul zilei când ocuparea incintei este mai redusă. Onouă tehnologie a fost recent propusă pentru optimizarea consumului de energie bazată pe controlul niveluluide bioxid de carbon din interiorul incintei (Schell ş.a. 2000). Principiul de bază al acestei metode este de a147
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
- Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac