Gazele neuroparalizante acţionează prin inhibarea acţiunii acetilcolinei, care are un rol esenţial întransmisia excitaţiei nervoase. Enzima numită „acetilcolină” are rolul de a inactiva nervul în urma excitaţiei,astfel încât el revine la starea iniţială. Dacă după încetarea excitaţiei nervii rămân în stare activă, se creeazăcrampe musculare. Din acest motiv, inhalarea unei cantităţi mai mari de gaze neuroparalizante duce la blocareasistemului respirator şi, implicit, la sufocare. Gazele neuroparalizante au un efect negativ şi asupra sistemuluinervos central, cauzând depresie, hiperexcitabilitate şi tensiune nervoasă.Clasificarea agenţilor chimici folosiţi ca potenţiale armeAgenţii chimici care ar putea fi folosiţi de terorişti, variază de la cei folosiţi în domeniul militar până laagenţii toxici folosiţi de obicei în industrie. Unii agenţi chimici sunt deja folosiţi ca armă de luptă. Aceştia pot fiprocuraţi uşor de potenţialii terorişti, pot cauza morbiditate şi mortalitate importante şi cauzează panică şidisfuncţii sociale, necesitând pregătire specială din partea sănătăţii publice.Cei mai des întâlniţi agenţi chimici sunt:a) agenţi care afectează sistemul nervos: tabun (etil N.N. dimethil- fosforamidocianidat); sarin (isopropil methil-fosfanoflouridat); soman (pinocolyl methil-fosfonofluouridat); GF (cyclohexyl-methil-fosfonofluouridat); VX (o-ethil-(S)-(2 diisopropilominoethil)-methil-fosfonotiolat);b) agenţi care afectează sângele: hidrogen cianid; clorida cianogenică;c) agenţi care afectează epiderma (cauzează vezicule, pustule etc.): levizite (un compus alifatic de arsenic, 2-cloro-vinil-dicloroarsina); gaze sulfuroase şi nitrogenice; phosogene oxime; metale grele: - arsenic;- plumb;- mercur;toxine volatile: - benzen- cloroform;- triclormetan.d) agenţi care afectează sistemul respirator (pulmonar): phosgene (fosgen); clor; clorura de vinil; BZ (3-quinuclidinil-benzilat); pesticide: - persistente;- nepersistente; dioxine, furani, benfil-policlorinat (PCBs); compuşi nitro-explozivi şi oxidanţi; nitrat de amoniu combinat cu ulei carburant; lichide şi gaze industriale inflamabile (gazolina, propanul); gaze industriale otrăvitoare, solide şi lichide (cianide, nitriţii); acizii şi bazele industriale corozive (acid nitric/azotic, acid sulfuric).Pentru pregătirea agenţilor publici împotriva atacurilor chimice ar trebui întreprinse următoarele: întărirea capacităţii epidemiologice de detectare şi răspuns faţă de atacurile chimice; întărirea instruirii în acest domeniu pentru lucrătorii serviciilor medicale de urgenţă, pentruofiţerii de poliţie, pompieri, doctori şi asistente medicale, alături de asigurarea antidoturilor necesare şipregătirea unor materiale informaţionale pentru informarea publicului în timpul şi după atacul chimic.Compuşi neurotoxici şi vezicanţi persistenţi potenţial utilizabili în atacuri teroristeSfârşitul mileniului II şi începutul mileniului III se caracterizează printr-o amplificare fără precedent aacţiunilor teroriste care se manifestă în numeroase zone geografice ale Planetei. Pericolul terorismului chimic şi100
iologic a devenit evident după utilizarea în anul 1995 a sarinului de către secta AUM, în atacul declanşat înmetroul din Tokyo, atac soldat cu numeroase victime în rândul civililor. După acest atentat s-a constat ocreştere semnificativă a interesului manifestat de grupările teroriste pentru atacul cu substanţe chimice. În urmaatacurilor devastatoare din 11 septembrie 2001 şi a ripostei americane este posibil ca orientarea teroriştilor să seîndrepte către mijloace performante, cum ar fi armele de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şinucleare (ADMCBRN).Societatea este vulnerabilă la atentatele terorismului chimic şi biologic, care poate îmbrăca diverseforme cu efecte deosebit de grave şi necontrolate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a întocmit o listă cu agenţiichimici şi biologici potenţial utilizabili în atacurile teroriste.Dintre substanţele chimice susceptibile de a fi întrebuinţate în atacurile teroriste se detaşează ca deosebitde periculoase două mari grupe:‣compuşi neurotoxici persistenţi de tip „V”;‣compuşi vezicanţi persistenţi de tip „iperite”.În acest context, considerăm oportună o informare asupra nivelului actual al cunoştinţelor privindcompuşii neurotoxici şi vezicanţi persistenţi potenţial utilizabili în atacuri teroriste.Compuşi neurotoxici persistenţi de tip „V”Compuşii cu acţiune neurotoxică de tip „V” sunt substanţe organofosforice având în structura lor unrest de tiocolină, care se caracterizează prin toxicitate foarte mare şi persistenţă deosebită.Substanţele de tipul „V” se prezintă sub forma unor lichide uleioase incolore sau slab gălbui şi fărămiros; au temperaturi de fierbere ridicate şi volatilităţi reduse, fapt ce le conferă o persistenţă foarte bună; suntstabile la temperatura camerei, de exemplu, VX-ul la temperatura de 70 0 C se descompune cu o viteză de 5% pelună; reactivitatea chimică este, de asemenea, destul de redusă, hidroliza decurge cu viteză foarte mică latemperatura camerei, în mediu neutru, ea este puternic accelerată în mediu bazic; acţionează asupra sistemuluinervos prin blocarea colinesterazei; simptomele intoxicaţiei pot apărea imediat sau după câteva minute delatentă.VX-ul şi VR-ul sunt cele mai toxice substanţe organofosforice cunoscute. Caracteristic pentrusubstanţele de tip „V”, este faptul că ele pot pătrunde în organism pe toate căile: respiratorie (sub formă deaerosoli), prin piele (sub formă de picături) şi prin indigestie (odată cu alimentele sau apa contaminată). Maimult, dozele letale nu diferă semnificativ în funcţie de calea de pătrundere.Gradul de periculozitate deosebit al acestor compuşi este determinat nu numai de toxicitatea lor foarteridicată, ci şi de persistenţa deosebită datorată caracteristicilor lor fizice şi chimice.Zonele contaminate cu aceşti compuşi prezintă un pericol de contaminare pentru populaţie, pe operioadă mare de timp, perioadă care este direct proporţională cu cantitatea de substanţă răspândită pe unitateade suprafaţă. Condiţiile atmosferice influenţează în mod direct stabilitatea compuşilor şi deci perioada de riscde contaminare. Într-o atmosferă uscată şi rece persistenţa în teren a acestor compuşi poate ajunge la câtevaluni.Compuşi vezicanţi persistenţi de tipul „iperite”Din punct de vedere chimic substanţele toxice vezicante aparţin mai multor clase de compuşi organicihalogenaţi: sulfuri halogenate, amine terţiare halogenate, arsine halogenate, oxime halogenate.Dintre substanţele cu acţiune vezicantă prezintă interes, ca potenţial utilizabile, în atacuri teroristesulfurile organice şi aminele terţiare.În stare pură, compuşii cu activitate vezicantă sunt lichide uleioase incolore şi inodore. Produseletehnice sunt slab colorate în galben-brun şi au mirosuri caracteristice de muştar, respectiv de peşte. Latemperatura camerei sunt lichide cu volatilitate scăzută şi stabile. Temperaturile de fierbere sunt ridicate, peste200 0 C, temperaturi la care se descompun parţial. Pot fi purificate numai prin distilare sub vid. Produsele tehniceau temperaturi de solidificare mai coborâte decât produsele pure. Compuşii sunt în general solubili în solvenţiorganici, dar foarte greu solubili în apă.Reactivitatea chimică este destul de redusă. La temperatură normală hidrolizează greu, datorităsolubilităţii reduse. Reacţia este accelerată de prezenţa unui mediu alcalin şi de temperatură ridicată. Acestlucru face ca decontaminarea zonelor contaminate cu astfel de compuşi să se realizeze foarte greu şi într-operioadă lungă de timp.101
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51: - când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53: Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55: Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57: Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59: NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61: Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63: - procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65: IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67: B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69: - asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71: g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73: apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75: cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77: Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151:
vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153:
Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155:
2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157:
ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159:
Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161:
Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163:
u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165:
ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167:
Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169:
Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171:
Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173:
- folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175:
În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac