BULETINUL POMPIERILOR - IGSU

Evaluarea riscului şi analiza situaţieiPe baza informaţiilor rezultate în urma identificării şi monitorizării surselor de risc se procedează laevaluarea posibilului pericol şi elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementareaacestora în scopul restabilirii situaţiilor de normalitate. Pentru acele pericole considerate ca potenţiale hazardetehnologice este imperios necesar să se arate modul de control al riscului. Procesul de control al risculuicuprinde: evaluarea riscului, reducerea riscului, planificarea răspunsului în caz de urgenţă.Evaluarea riscului este procesul general de identificare a pericolelor, de estimare a probabilităţiiproducerii şi a consecinţelor posibile, adică risc asociat cu pericol. Clasificarea pericolelor reprezintă unmoment fundamental în evaluarea riscului pentru că în acest mod sunt luate în considerare doar acele pericolecu potenţial de accident major. Reducerea riscului are drept scop micşorarea probabilităţii de vătămare în caz depericol şi de limitare a consecinţelor hazardurilor până când acesta este tolerabil.Evaluarea riscului şi analiza situaţiei este atributul factorilor de conducere/decizie şi a organismelor curesponsabilităţi în managementul situaţiilor de urgenţă, iar în urma parcurgerii acestei etape vor rezulta datelenecesare elaborării de prognoze, stabilirea direcţiilor de acţiune şi modalităţile de implementare a acestora învederea gestionării situaţiilor de urgenţă, aplicarea măsurilor de prevenire/protecţie şi intervenţie în, cazulproducerii unor situaţii de urgenţă.Hazardurile tehnologice sunt produse de erorile de proiectare ale instalaţiilor industriale, de gradul ridicatde uzură al acestora şi/sau de managementul defectuos. Unele accidente soldate cu victime omeneşti şi poluareamediului sunt legate de transportul substanţelor periculoase. Sunt şi situaţii în care accidentele tehnologice cumsunt ruperile de baraje sau exploziile unor instalaţii sunt iniţiate de cauze naturale (inundaţii, cutremure) avândloc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor reacţii în lanţ. Unele dezastre tehnologicepot să aibă efecte transfrontaliere, la rândul ei România fiind afectată de accidentele de pe teritoriul ţărilorvecine sau de conflictele armate.România a aderat la legislaţia internaţională în domeniul hazardurilor tehnologice, elaborându-se uninventar al unităţilor industriale care se încadrează în Directiva Consiliului 96/82/CE privind controlulpericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase cu modificările şi completările dinDirectiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/105/CE şi Decizia Comisiei 98/433/CE.Aceste directive cunoscute şi sub denumirea de directive SEVESO au un caracter complex în ceea cepriveşte asigurarea acţiunilor de prevenire, pregătire, răspuns de urgenţă, recuperare şi reabilitare a zonelor înurma accidentelor industriale majore.DE CE „SEVESO” ?Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976, aavut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. La producerea de triclorfenol prin supraîncălzires-a eliminat în atmosferă forma extrem de otrăvitoare a tetraclordibenzodioxinei. Acest accident a fost unsemnal de alarmă care a determinat Comunitatea Europeană să ia măsurile necesare pentru prevenirea situaţiilorsimilare.După accidentul de la Seveso, Comunitatea Europeană a definit noţiunea de „accident major”, ca fiindun eveniment (o emisie de substanţe, un incendiu sau o explozie puternică), în relaţie cu dezvoltareanecontrolată a unei activităţi tehnologice care generează un pericol grav în interiorul sau în exteriorulîntreprinderii prin eliberarea uneia sau mai multor substanţe toxice.Principalele reglementări europene sunt transpuse la nivel naţional prin următoarele acte normative:• H.G.R. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care suntimplicate substanţe periculoase;• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1084/2003 privindaprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelormajore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/2004 pentru aprobareaProcedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole deproducere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;• Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 251/2005 pentru organizarea şifuncţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidentemajore în care sunt implicate substanţe periculoase;• Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.299/2005 privind aprobareaProcedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore încare sunt implicate substanţe periculoase.120