h – distanţa faţă de focar.Principii de funcţionare ale detectoarelor de incendiuDetectoare de fumÎn funcţie de tipul senzorului folosit, detectoarele de fum pot fi: detectoare optice sau fotoelectrice şicu ionizare sau cu camere de ionizare. Cum fiecare detector răspunde la un produs particular alincendiului, viteza relativă a răspunsului este dependentă de tipul incendiului detectat. Cum fumul esteprezent la o fază de început în cele mai multe incendii, detectoarele de fum sunt considerate cele mai utiletipuri disponibil pentru a da o avertizare rapidă.Primele detectoare de fum au fost cele cu ionizare. Acestea îşi bazează funcţionarea pe un senzor cucameră de ionizare.Principiul de funcţionare este următorul:- pe cei 2 electrozi ai camerei de ionizare se aplică o tensiune U,•între electrozi aerul este ionizat uniform, la camera bipolară, cu ajutorul unei surseradioactive închise, de regulă Am 241 – radiaţie alfa, în volum existând astfel un număr egal de ionipozitivi şi negativi,•la trecerea prin aer a particulelor emise de sursa radioactivă, din cauza ciocnirilor neelasticecu moleculele de aer, se produce ionizarea şi se stabileşte un curent electric între electrozi,•când pătrund în cameră particule de fum au loc o serie de fenomene dintre care cel maiimportant este cel al formării de perechi de particule de fum – ioni care duce la micşorarea vitezei dedeplasare a ionilor din cauza masei mari a particulelor de fum şi implicit se produce o scădere acurentului dintre electrozi.Detectoarele optice de fum se bazează, în funcţionare, pe un senzor TYNDALL, la care se utilizeazăproprietatea de refracţie a fazei de dispersie a fumului.Senzorul este practic o cameră neagră, etanşă la lumină, în care sunt dispuse un emiţător şi un receptor delumină, astfel încât lumina să nu ajungă în aer curat pe receptor. La pătrunderea fumului în cameră lumina estedifuzată – împrăştiată spre receptor. Pentru valori ale raportului dintre mărimea particulelor şi lungimea de undăa radiaţiei incidente de până la 0,1, intensitatea luminii difuzate este invers proporţională cu puterea a 4-a aradiaţiei incidente, pentru valoarea aceluiaşi raport între 0,1 si 4,0 intensitatea luminii difuzate este directproporţională cu puterea a 2-a a radiaţiei incidente, iar la particule mai mari fenomenul se poate aproxima cu oreflexie pe suprafaţa respectivă. Domeniul de interes pentru detectarea incendiului pe baza fumului este de la5nm la 5μm.Detectoare de căldurăAu fost cele mai răspândite datorită simplităţii, costului redus şi robusteţii. Din punct de vedere alprincipiului folosit au fost construite detectoare pe baza fenomenelor de dilatare lichide, bimetale, aliajeeutectice, fire fuzibile, pneumatice, semiconductoare cu elemente semiconductoare termorezistente, diode careîşi modifică rezistenţa electrică sub influenţa căldurii etc. Pentru înlăturarea fenomenelor perturbatoare s-auelaborat scheme termodiferenţiale, termovelocimetrice sau combinate, detectare de prag sau de nivel şitermovelocimetric. Domeniul temperaturilor utilizate în detectarea incendiilor este de la 57 o C până la valori depeste 100 o C şi de la circa 5 o C/minut la peste 10 o C/minut funcţie de aplicaţii. Principalele surse de alarme falsesunt radiaţia solară şi căldura provenită de la instalaţiile tehnologice sau de încălzire.Detectoare de flacărăPentru detectarea incendiului pe baza flăcărilor se are în vedere spectrul de emisie al radiaţiei flăcărilor şimodulaţia acestora. Domeniile de interes sunt infraroşu 1 – 5 μm şi ultraviolet 300 – 400 nm, cu modulaţii de lacirca 1,5 la 10 sau chiar 30 Hz. Receptoarele utilizate sunt dispozitive optoelectronice semiconductoare pentruinfraroşu şi tuburi (diode) pentru ultraviolet. Sursele de alarme false sunt de regulă lumina soarelui şi surseleartificiale de iluminat sau lucrările de sudură şi cele de turnare materiale.Detectoare multisenzorPrin combinarea în acelaşi detector a mai multor senzori de exemplu: de fum şi temperatură s-au obţinutdetectoarele multisenzor sau multicriteriu. Aceste detectoare sunt indicate în general pentru spaţiile în care esteposibilă apariţia unor incendii la care nu se cunoaşte modul de evoluţie. Combinaţia mai multor senzori într-undetector nu face altceva decât să crească securitatea punctual în zona supravegheată. Se obţine totodată ocombinare de caracteristici funcţionale cu o redundanţă sporită cu posibilităţi multiple de aplicaţii.128
Alte tipuri de detectoare de incendiuPentru aplicaţii normale de supraveghere la incendiu în clădiri sau pentru aplicaţii speciale se pot utilizadetectoare de construcţie specială. Acestea sunt: detectoare liniare de fum, detectoare liniare de temperatură,detectoare multipunct care funcţionează prin aspiraţia aerului, detectoare pentru canale de ventilaţie, detectoarede scântei, detectoare de presiune, detectoare autonome sau alarme de fum.Traductoarele inteligente de incendiuTraductoarele inteligente nu sunt altceva decât traductoare similare celor utilizate în sistemele deautomatizare având implementate, în tehnologia cu microcontrolere, programe de calcul pentru realizareafuncţiilor de prelucrare din adaptor şi de control al întregului traductor.Introducerea microprocesoarelor în construcţia detectoarelor a avut ca scop iniţial îmbunătăţireacaracteristicilor legate de divizarea spaţiilor de supravegheat din clădirile mari sau cu multe încăperi, la careprin utilizarea detectoarelor adresabile este uşurată identificarea şi localizarea pericolului fără recunoaşterelocală pentru confirmare. Pasul următor a fost cel de a implementa algoritmii de analiză a efectelor produse dediferitele evenimente pe acelaşi suport hardware.Din analiza mai multor tipuri de detectoare de incendiu a rezultat că deşi comunicaţia este guvernată deaceleaşi principii, funcţie de producător, rezultă moduri diferite de rezolvare a problemelor de adresare şi deutilizare a întreruperilor în caz de evenimente prioritare. Comunicaţia se iniţiază şi se realizează de regulă prinmultiplexare de la centrală în sensul crescător sau descrescător al numărului adresei dispozitivului sau în altăordine şi este de tip simplex. Limitările pentru timpul de reacţie al instalaţiei trebuie să fie minime, acest lucruconducând la o relaţie între timpul de baleiaj al tuturor adreselor şi întârzierile maxime admisibile pentrucomunicaţia cu adresă de la care se raportează un eventual eveniment. La diferite protocoale de comunicaţie,modul de răspuns, numărul impulsurilor care formează răspunsul dispozitivelor, codificarea şi nivelul diferăacestea nefiind standardizate, dar se obţine de regulă un raport optim între limitarea de timp şi siguranţa cu caresunt identificate adresele. În standardul european singurele limitări sunt la numărul maxim de adrese pe centralăla 512 dispozitive şi pentru un singur eveniment de tip întrerupere sau scurtcircuit nu trebuie pierdute mai multde 32 de adrese. S-au redus costurile prin utilizarea circuitelor în buclă în comparaţie cu cele radiale şi s-auobţinut informaţii precise privind localizarea evenimentelor urmărite în clădiri. Desigur acest lucru se puteaobţine şi în tehnologie clasică, cu o serie de limitări şi prin costuri diferite. Puterea de calcul descentralizată acondus aproape imediat la utilizarea sa şi pentru alte procese în afară de cel de comunicaţie, cum ar fi:prelucrarea locală a semnalelor de la senzori, digitizarea valorilor parametrilor măsuraţi şi transmiterea lor,compararea valorilor măsurate cu detectoare montate în vecinătate, comunicarea interactivă a datelor. Înprincipiu, un traductor inteligent de incendiu poate fi de exemplu un detector de incendiu multisenzor cumicrocontroler, analogic şi adresabil, cu algoritmi de prelucrare paralelă a semnalelor de la senzori, curejectarea semnalelor false şi corectare a parametrilor de funcţionare. Parametri măsuraţi, proveniţi de laincendiu, sunt temperatura şi fumul. Există variante de senzori de fum pe bază optică sau pe bază de ionizare,senzorul de temperatură fiind de tip termorezistenţă. Prelucrarea semnalelor de la senzori se efectuează la loculproducerii evenimentului, funcţionarea fiind sigură şi rapidă, utilizarea microcontrolerului pentru coordonare,crescând gradul de siguranţă şi fiabilitatea întregului sistem.La conectare poate determina tipul de circuit pe care se găseşte şi în consecinţă modul de funcţionare înraport cu restul elementelor din sistem. La conectarea pe linie neadresabilă se comportă ca detector unic. Laconectarea pe circuite adresabile transmite digital valorile analogice ale semnalelor măsurate la centralasistemului de semnalizare. Valorile măsurate de două detectoare pot fi comparate şi prezentate împreună pentruluarea deciziei. Se poate obţine o funcţionare corelată, alarma producându-se numai în anumite condiţii, deexemplu la sesizarea fumului de două sau mai multe detectoare sau o grupă de detectoare se trece sistemul înstarea de alarmă. Comunicarea datelor se face interactiv obţinându-se o supraveghere sigură cu detectareaparametrilor de alarmă în domeniile critice. Utilizând aceste tipuri de detectoare se obţine o prelucrarediferenţiată a semnalelor şi a parametrilor de incendiu, fiecare detector având în timp un mod propriu decomportare determinat de locul de montare şi de corectarea permanentă a caracteristicii de răspuns. Se obţineastfel siguranţa în funcţionare cu sensibilitate ridicată, dar şi imunitate la semnalele perturbatoare în consecinţă,rata scăzută a alarmelor false. Detectorul are un grad de „inteligenţă“ dat de algoritmul de evaluare, control şiverificare a criteriilor de plauzibilitate. Mai multe elemente de detectare, fum, temperatura, cu grade ierarhicesimilare sunt asamblate împreuna în aceeaşi carcasă şi fiecare senzor furnizează semnale, informaţii cu unanumit grad de importanţă în evaluarea fenomenelor.129
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac