BULETINUL POMPIERILOR - IGSU

h – distanţa faţă de focar.Principii de funcţionare ale detectoarelor de incendiuDetectoare de fumÎn funcţie de tipul senzorului folosit, detectoarele de fum pot fi: detectoare optice sau fotoelectrice şicu ionizare sau cu camere de ionizare. Cum fiecare detector răspunde la un produs particular alincendiului, viteza relativă a răspunsului este dependentă de tipul incendiului detectat. Cum fumul esteprezent la o fază de început în cele mai multe incendii, detectoarele de fum sunt considerate cele mai utiletipuri disponibil pentru a da o avertizare rapidă.Primele detectoare de fum au fost cele cu ionizare. Acestea îşi bazează funcţionarea pe un senzor cucameră de ionizare.Principiul de funcţionare este următorul:- pe cei 2 electrozi ai camerei de ionizare se aplică o tensiune U,•între electrozi aerul este ionizat uniform, la camera bipolară, cu ajutorul unei surseradioactive închise, de regulă Am 241 – radiaţie alfa, în volum existând astfel un număr egal de ionipozitivi şi negativi,•la trecerea prin aer a particulelor emise de sursa radioactivă, din cauza ciocnirilor neelasticecu moleculele de aer, se produce ionizarea şi se stabileşte un curent electric între electrozi,•când pătrund în cameră particule de fum au loc o serie de fenomene dintre care cel maiimportant este cel al formării de perechi de particule de fum – ioni care duce la micşorarea vitezei dedeplasare a ionilor din cauza masei mari a particulelor de fum şi implicit se produce o scădere acurentului dintre electrozi.Detectoarele optice de fum se bazează, în funcţionare, pe un senzor TYNDALL, la care se utilizeazăproprietatea de refracţie a fazei de dispersie a fumului.Senzorul este practic o cameră neagră, etanşă la lumină, în care sunt dispuse un emiţător şi un receptor delumină, astfel încât lumina să nu ajungă în aer curat pe receptor. La pătrunderea fumului în cameră lumina estedifuzată – împrăştiată spre receptor. Pentru valori ale raportului dintre mărimea particulelor şi lungimea de undăa radiaţiei incidente de până la 0,1, intensitatea luminii difuzate este invers proporţională cu puterea a 4-a aradiaţiei incidente, pentru valoarea aceluiaşi raport între 0,1 si 4,0 intensitatea luminii difuzate este directproporţională cu puterea a 2-a a radiaţiei incidente, iar la particule mai mari fenomenul se poate aproxima cu oreflexie pe suprafaţa respectivă. Domeniul de interes pentru detectarea incendiului pe baza fumului este de la5nm la 5μm.Detectoare de căldurăAu fost cele mai răspândite datorită simplităţii, costului redus şi robusteţii. Din punct de vedere alprincipiului folosit au fost construite detectoare pe baza fenomenelor de dilatare lichide, bimetale, aliajeeutectice, fire fuzibile, pneumatice, semiconductoare cu elemente semiconductoare termorezistente, diode careîşi modifică rezistenţa electrică sub influenţa căldurii etc. Pentru înlăturarea fenomenelor perturbatoare s-auelaborat scheme termodiferenţiale, termovelocimetrice sau combinate, detectare de prag sau de nivel şitermovelocimetric. Domeniul temperaturilor utilizate în detectarea incendiilor este de la 57 o C până la valori depeste 100 o C şi de la circa 5 o C/minut la peste 10 o C/minut funcţie de aplicaţii. Principalele surse de alarme falsesunt radiaţia solară şi căldura provenită de la instalaţiile tehnologice sau de încălzire.Detectoare de flacărăPentru detectarea incendiului pe baza flăcărilor se are în vedere spectrul de emisie al radiaţiei flăcărilor şimodulaţia acestora. Domeniile de interes sunt infraroşu 1 – 5 μm şi ultraviolet 300 – 400 nm, cu modulaţii de lacirca 1,5 la 10 sau chiar 30 Hz. Receptoarele utilizate sunt dispozitive optoelectronice semiconductoare pentruinfraroşu şi tuburi (diode) pentru ultraviolet. Sursele de alarme false sunt de regulă lumina soarelui şi surseleartificiale de iluminat sau lucrările de sudură şi cele de turnare materiale.Detectoare multisenzorPrin combinarea în acelaşi detector a mai multor senzori de exemplu: de fum şi temperatură s-au obţinutdetectoarele multisenzor sau multicriteriu. Aceste detectoare sunt indicate în general pentru spaţiile în care esteposibilă apariţia unor incendii la care nu se cunoaşte modul de evoluţie. Combinaţia mai multor senzori într-undetector nu face altceva decât să crească securitatea punctual în zona supravegheată. Se obţine totodată ocombinare de caracteristici funcţionale cu o redundanţă sporită cu posibilităţi multiple de aplicaţii.128