Valoarea curentului smuls [4] depinde de foarte mulţi parametri, din care cei mai importanţi sunt: mediul destingere, numărul de camere de stingere conectate în serie pe pol (curentul smuls creşte o dată cu creştereanumărului de camere pe pol); valoarea capacităţii echivalente văzute la bornele întrerupătorului (cu câtcapacitatea este mai mare, cu atât curentul smuls este mai mare).2. ComparaţiiPentru a se putea face o comparaţie între solicitările la care este supusă în procesul de deconectare bobinade compensare, s-a analizat deconectarea unei bobine (tip DFAL 400 kV/100 MVar) prin intermediul unuiîntrerupător IO şi un întrerupător cu SF 6 (provenienţă ABB). În cazul întrerupătorului IO (400 kV/1600 A), seobţin în mod constant smulgeri de curent pe fiecare fază, însoţite de reaprinderi simple sau multiple ale arculuielectric în întrerupător. Valoarea maximă a coeficientului de supratensiune este k = 2,32, inferioară valoriimaxime admisă de norme (k = 2,4), dar apropiată de aceasta. Deoarece valoarea curentului smuls este redusă încomparaţie cu curentul nominal, valoarea se poate calcula indirect, pornind de la valoarea tensiunii maxime.160CL2 2( u max− u )i s=0, (1)în care: C - capacitatea totală a bobinei şi a echipamentelor conectate la borne; L – inductanţa totală abobinei şi a racordului; u max – tensiunea maximă obţinută în urma smulgerii; u 0 – tensiunea în momentulîntreruperii curentului.Datorită numărului mare de reaprinderi înregistrate se poate face o analiză statistică a datelor, astfel încâtsă se obţină valoarea maximă a curentului smuls. Dependenţa între numărul de realizări (N) ale unui curentsmuls şi valoarea acestuia (i s ) este reprezentată în figura 2. Cu aceste date, se poate calcula valoarea medie acurentului smuls, i s med şi abaterea standard s 1 , cu formulele (2) şi (3):543210 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 i s [A]Fig. 2. Dependenţa între numărul de realizări aleunui curent smuls şi valoarea curentului smulss1is med=N∑j=is j= 1 N , (2)N∑( isj− ismed)j=1N −12. (3)Utilizând principalele caracteristici ale bobineiDFAL 400 kV/100 MVar: curent nominal: 144,3 A la400 kV; inductanţă: 5,017 H (valoare medie);capacitate între o înfăşurare şi masă: 3 531 pF (valoare medie); capacitatea longitudinală a unei înfăşurări defază: 345 pF (valoare medie); cos ϕ: 0, 0078295 se obţin:i s med = 11,26 A şi s 1 = 3,85 A.În cazul întrerupătorului cu SF 6 , numărul de smulgeri de curent este mult mai mic (în mod curent numaipe o fază a întrerupătorului). În acest caz nu se obţin reaprinderi ale arcului electric în întrerupător. Valoareamaximă a coeficientului de supratensiune este: k=2,29 – pentru întrerupătorul fără dispozitiv de sincronizare şik = 1,89 pentru întrerupătorul cu dispozitiv de sincronizare. Din cauza numărului redus de smulgeri de curent,nu se poate face o analiză statistică a rezultatelor, dar se pot observa diferenţe mult mai mici între valorilecurenţilor smulşi, deci se poate afirma că abaterea standard este inferioară întrerupătorului IO.3. Modelarea fenomenelorModelarea fenomenelor care au loc la deconectarea sarcinilor mici inductive se bazează pe utilizarea unorcircuite echivalente, monofazate. Circuitele trifazate sunt folosite în cazul în care cuplajele: inductiv saucapacitiv dintre faze sunt importante. În funcţie de particularităţile sistemului şi de fenomenele care trebuieanalizate, numărul de elemente luate în considerare este diferit, deci este posibil să se folosească mai multescheme echivalente.
În figura 3 se prezintă schema electrică echivalentă monofazată care modelează fenomenul dedeconectare a bobinelor de compensare.R SL SIR b L bRL p C pu SC SCLFig. 3. Schema electrică echivalentă monofazatăCircuitul cu o singură frecvenţă de oscilaţie, format din sursa de tensiune u s , rezistenţa R s , inductanţa L s şicondensatorul C s , modelează sistemul electric de putere.I reprezintă întrerupătorul, circuitul serie L p , C p conectat în paralel cu întrerupătorul I modeleazăoscilaţiile de înaltă frecvenţă, care se produc la valori mici ale curentului.Circuitul aval, reprezentat de elementele R b , L b (care modelează racordul dintre întrerupător şi bobină) şiR, L, C (care modelează bobina de compensare).Condensatorul C include pe lângă capacitatea proprie a bobinei şi capacitatea celorlalte echipamente(transformator de tensiune, descărcător) conectate între circuitul aval şi pământ. Pentru modelarea fenomenelors-au abordat în literatura de specialitate din ţară şi din străinătate, două direcţii principale: calculul tensiunilorde restabilire folosind metode de analiză a circuitelor [3] şi utilizarea unor metode de calcul numeric [4].3.1. Modelul folositŢinând cont de caracteristicile nominale şi constructive ale bobinei (neutrul legat direct la pământ, miezcu cinci coloane – deci nu există cuplaj prin fluxul magnetic din miez) şi ale reţelei (neutrul legat la pământ), sepoate utiliza o schemă monofazată. Pentru determinarea valorilor maxime ale tensiunilor de restabilire, care potsolicita în exploatare bobina de compensare, a fost realizat un model în SIMULINK – Mat LAB [1] alcircuitului (fig. 4).Pe lângă elementele prezentate în figura 3, această schemă mai cuprinde câteva blocuri care modeleazăfuncţionarea întrerupătorului. Astfel modulul model întrerupător reprezintă schema unui întrerupătormonopolar; închiderea acestuia este instantanee, la momentul comutării intrării închidere, de la valoarea zero lavaloarea 1.Deschiderea este comandată prin comutarea intrării deschidere de la 0 la 1 şi poate fi realizată diferit, înfuncţie de valoarea intrării curent smuls: dacă intrarea curent smuls are valoarea nulă, deschiderea circuitului serealizează la prima trecere prin zero a curentului prin întrerupător; dacă intrarea curent smuls are valoareanenulă, deschiderea circuitului se produce în momentul comutării din 0 în 1 a intrării deschidere, deci poatesimula o smulgere de curent.Modulul verificare condiţii reaprindere compară valoarea momentană a tensiunii de restabilire (tensiuneacare apare pe întrerupător) după deschiderea acestuia cu tensiunea de ţinere a întrerupătorului (tensiunea pe careo poare suporta, în fiecare moment, întrerupătorul, fără să apară o reaprindere sau o reamorsare).Atunci, tensiunea de restabilire depăşeşte tensiunea de ţinere, ieşirea reaprindere comută din 0 în 1 şicomandă închiderea întrerupătorului. Tensiunea de ţinere a întrerupătorului este modelată printr-o variaţieliniară:161
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99:
Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109:
Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
- Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac