BULETINUL POMPIERILOR - IGSU

A răspunde la întrebarea „Ce risc sau ce riscuri sunt acceptabile?” nu este un proces decizional simplu.Deşi experţii din domeniu se străduiesc să găsească criterii cât mai obiective în evaluarea riscului, nuîntotdeauna reuşesc acest lucru, evaluările fiind marcate de o doză mai mare sau mai mică de subiectivitate.Studiile şi cercetările efectuate asupra modului cum populaţia receptează riscurile au arătat că percepţiaeste influenţată puternic de elemente subiective 21 . Această diferenţă de percepţie este afectată, printre altele, deteama de risc, de necunoaşterea urmărilor riscului şi de gradul ridicat de expunere la pericol.Pentru individ sau societate, noţiunea de risc acceptabil sau tolerabil nu reprezintă întotdeauna punctul devedere al acestora deoarece, în mod sigur, unele riscuri nu vor fi niciodată privite ca fiind acceptabile sautolerabile. Tolerarea sau acceptarea unui risc poate fi considerată ca fiind o măsură a gradului în care individulşi societatea sunt pregătiţi să facă acest lucru 22 .În general, atât la nivel de individ, cât şi la nivel de societate este acceptat faptul că oriunde şi oricândriscul este inevitabil. Deseori, oamenii pot accepta voluntari riscuri cu nivele mari dar sunt mult mai reticenţisau chiar refuză riscurile involuntare, chiar la nivele reduse, despre care nu au cunoştinţe suficiente sau asupracărora nu au control. Oamenii, în general, privesc cu mai puţină înţelegere riscurile singulare dar grave şi suntmai toleranţi cu riscurile mai puţin grave dar frecvente, chiar în condiţiile aceloraşi consecinţe 23 . Toate acesteposibilităţi sunt legate de modul cum este perceput riscul fie de individ fie de societate.Problematica riscului rezultă din faptul că noi trăim într-o civilizaţie a riscului. Apariţia riscului genereazăcrize ce sunt considerate rupturi în funcţionarea normală a oricărui sistem.Evaluarea riscurilor este o activitate complexă ce presupune cunoştinţe în domeniul economic,tehnologic, juridic, sociologic, politic şi militar. Rezultatele evaluării au un grad mare de responsabilitateinfluenţând deciziile şi implicit succesul strategiei adoptate la nivel macro şi micro economic.Expunerea la hazard este relativ constantă într-un areal, vulnerabilitatea implică reacţia societăţii umane,nivelul calitativ şi cantitativ al pregătirii şi reacţiei acesteia faţă de pericol, iar combinaţia dintre cele douădefineşte cantitativ riscul 24 . Aceasta reprezintă o măsură a pierderilor datorate hazardului şi vulnerabilităţiipentru o zonă, localitate sau subdiviziune administrativ-teritorială.Conform definiţiei date de Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al Naţiunilor Unite (UN-OCHA), riscul este „nivelul pierderilor prognozate ce vor fi produse de un anumit eveniment. Acesta estefuncţie de probabilitatea de apariţie a evenimentului şi pierderile pe care le va produce.” 25Alte definiţii folosesc termenul pentru probabilitatea de producere a unui dezastru şi de a atinge unanumit nivel al pierderilor.O altă definiţie se referă la faptul că riscul este probabilitatea unor consecinţe periculoase sau pierderiaşteptate (de vieţi, oameni răniţi, proprietăţi, nivel de trai, activităţi economice perturbate sau mediu distrus)rezultate din interacţiunea dintre hazardurile naturale şi umane induse şi condiţiile vulnerabile/capabile. 26Riscul natural este definit prin urmările aşteptate (în sens probabilistic), determinate de incidenţa unorfenomene naturale având potenţialul de generare a unui impact negativ sever (pierderi umane, pagube asupraproprietăţilor, întreruperea sau afectarea activităţilor economice şi culturale ale societăţii) 27 . Aceste urmări sepot raporta la anumite perioade de referinţă (perioade de expunere, perioade de observaţie). Riscul naturalinclude riscul corespunzător unor urmări indirecte, determinate de efectele fenomenelor naturale asupradiferitelor activităţi ale omului (poluare determinată de afectarea unor unităţi industriale, inundaţii determinatede avarierea unor lucrări de retenţie, incendii de masă) 28 .Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale, de vulnerabilitatea elementelor expuse şi deexpunerea acestora.Riscul poate fi definit, deci, ca fiind posibilitatea de expunere a omului şi a bunurilor materiale create deacesta la acţiunea unui hazard de o anumită mărime 29 .Relaţia matematică a riscului reprezintă produsul dintre hazard, elemente de risc şi vulnerabilitate:21 Living with Risk: A Global View of Disaster Reduction Initiatives, Geneva: UN International Strategy for Disaster Reduction, 2004, p. 3.22 Coşea Mircea, Nastovici Luminiţa, Evaluarea riscurilor. Metode şi tehnici de analiză la nivel micro şi macro economic, Ed. Lux Libris, Braşov,1997, p. 9.23 Terje Aven – Foundations of Risk Analysis, A Knowledge and Decision – Oriented Perspective, University of Stavanger, Norway, JohnWiley&Sons, Ltd, 2003, p. 19.24 Bâldea, Marin - Răspuns la urgenţe: planificare, coordonare, comunicare, Editura Reprograph, Craiova, 2006, p. 23.25 www.unisdr.org, Întrebuinţarea Capacităţilor Civile şi Militare în caz de Dezastre.26 Definiţie dată în cadrul ISDR, pe site-ul www.unisdr.org27 Nemeş Lucian Viorel, colectiv 15 coautori - Managementul Protecţiei Civile în România, Editura Ministerului de Interne, 2003, p. 12.28 Barnier Michel - For a European civil protection force: europe aid, mai 2006, www.ec.europa.eu/commission_barroso, p. 34.29 Zamfir Constantin, Pleşu I., Benga M., Vintilă I., Ciorobea F. - Managementul situaţiilor de urgenţă, Editura Lumina, Drobeta Turnu Severin,2006, p. 203.31