TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOLOGICŞI NUCLEAR (CBRN), FLAGEL AL MILENIULUI IIILocotenent colonel Ruslan SPIREACentrul Naţional pentru Perfecţionarea Pregătirii în Managementul Situaţiilor de Urgenţă – CiolpaniSubject 11: The paper presents the threat of chemical, biological, radiological and nuclear terrorism as ascourge of the third millennium.Terorismul – principalul flagel al lumii contemporane.Scurtă introducere privind originea şi bazele terorismuluiTerorismul este cancerul lumii moderne. Niciun stat nu esteimun faţă de acesta. Terorismul este ca un virus dinamic careatacă substanţa sănătoasă a societăţii. Are caracteristica unuicancer malign: fără a fi tratat, iar acest tratament trebuie să fiedrastic, creşte inexorabil, până când ajunge să otrăvească şi săcuprindă întreaga societate din care se hrăneşte şi pe care o ducespre distrugere.Paul JOHNSONApărut în istorie ca «produs» al unor cauze ce îşi au rădăcinile în politicile unor state, în miezul unorreligii, în naţionalism, xenofobie, rasism sau alte motive ascunse sub masca bunelor intenţii, TERORISMUL nua contribuit niciodată la instalarea şi menţinerea păcii pe pământ ci, dimpotrivă, a amplificat neliniştea, ura şidurerea unor comunităţi, care şi aşa, de cele mai multe ori au fost ocolite de noroc în faţa vitregiilor istoriei.Flagelul terorismului tinde să se extindă la nivel global, el manifestându-se în diferite state precum SUA,Rusia, Japonia, Spania, Israel, Irak, Indonezia etc., în cele mai diferite şi terifiante forme, de la lovirea unoruriaşe construcţii simbol cu avioane deturnate, detonarea unor încărcături explozive, inclusiv în aşa-numitelemaşini capcană în zone de interes sau intens populate, la luarea de numeroşi ostatici, inclusiv copii sau exploziiproduse de sinucigaşi în locuri aglomerate.Acum, la începutul secolului XXI, când omenirea se poate lăuda cu performanţe magnifice în domeniulştiinţei şi tehnicii, menite să contribuie la rezolvarea marilor probleme ce pulsează încă dureros în trupulumanităţii, implorând deopotrivă ajutorul divin, dar şi pe cel al guvernelor pământene, pentru a putea faceplaneta mai prosperă, mai bună şi mai sigură, o nouă dilemă de securitate apărută din ură şi intoleranţă, îşi cerejertfa de sânge – dilema teroristă.Indiferent cât de «ştiinţific» s-ar explica în scop justificativ terorismul, el nu poate fi rupt de crimaîmpotriva umanităţii şi de trimiterea civilizaţiei înapoi în timp, într-un stadiu rudimentar al antichităţii, cândviolenţa era calea cea mai des utilizată pentru realizarea unor scopuri – două aspecte ce-l plasează în sferabarbariei, alături de genocid sau holocaust.Într-un stadiu de civilizaţie prea puţin dezvoltat, în antichitate, terorismul a constituit calea cea mai desutilizată pentru realizarea unor scopuri, indiferent că a fost utilizat de cei puternici sau cei slabi.În secolul XXI esenţa terorismului a rămas la fel de primitivă în raport cu stadiul civilizaţiei, o «evoluţie»dramatică pentru omenire, cunoscând însă metodele şi mijloacele de punere în practică a acestuia, precum şicapacităţile de a lua în vizor ţinte de nivel strategic.Ca armă politică, terorismul a fost folosit în secolele XII şi XIII de către un ordin islamic disident secret,cunoscut sub numele de «ASASINI». Această grupare, care acţiona sub influenta haşişului, era folosită deconducătorii ei spirituali pentru a răspândi teroarea «necredincioşilor», prin violenţă şi crimă. Asasinii ismaeliţiau fost prima grupare care a folosit crima planificată şi sistematică pentru a induce teroare pe termen lung,96
transformând atentatele în arma politică. Paradoxal, la începutul secolului XXI, esenţa terorismului rămâne totcrima şi, ceea ce îngrozeşte şi mai mult omenirea, este că încă se comit crime teroriste în numele celui ce estepermanent implorat să aducă binele pe pământ – Allah.De-a lungul istoriei, terorismul a devenit atractiv, pentru unele grupări sau categorii sociale, datorităcheltuielilor mici pe care le necesită în atingerea unor scopuri mari. În afara terorilor cu un spectru mai îngustsau mai larg de acţiune pe care le generează, terorismul, în funcţie de amploarea lui, poate afecta grav şi petermen lung atât structura socială, cât şi individul ca atare, căruia perceperea realităţii îi este distorsionată,efectele resimţindu-se în dezorganizarea societăţii. De altfel, unul din scopurile terorismului este să disipezeputerea, să genereze haos, şi să creeze un vid de soluţii la situaţia nouă creată, pentru ca apoi, pe fondulfragilităţii oricărei potenţiale decizii, să ofere variante «reale», din timp de pregătire, de redresare a respectiveisituaţii, entitatea generatoare de terorism încercând astfel să câştige simpatia societăţii şi, în final, puterea.Analiza terorismului, ca fenomen care însoţeşte istoria de-a lungul evoluţiei ei, a demonstrat că, în celemai multe cazuri, bazele acestuia sunt de natură socială, etnică, politică, ideologică sau religioasă.Schimbările produse în Europa şi în lume, mai ales după evenimentele din 11 septembrie 2001, au dus lamodificări majore în politica de securitate, în general şi, în ştiinţa militară, în special.Se poate aprecia că evenimentele de la 11 septembrie 2001 reprezintă şi debutul revizuirii aliaţilor, arelaţiilor mondiale, chiar al formării de noi alianţe, pe baza intereselor reciproce în ceea ce priveşte asigurareasecurităţii. Acest incredibil gest „s-a finalizat” în memorabila zi de 28 mai 2002 când, la Roma, s-a semnatpactul de parteneriat NATO – Rusia, care, teoretic, înseamnă îngroparea securii războiului rece. La ,,masaovală’’ a fost instalat cel de-al XX-lea fotoliu, din care preşedintele Rusiei va avea aceleaşi drepturi ca toţiceilalţi membri NATO (inclusiv dreptul de Veto în deciziile militare importante).Istoria conflictelor ne învaţă că atunci când apare o armă nouă, aceasta va fi folosită oricât demonstruoase i-ar fi efectele, iar legea dialecticii a demonstrat că fiecare armă are şi o contraarmă. Deci,terorismul, «această boală a secolului XXI» – după cum o denumeşte preşedintele Putin - va fi combătută cuuna pe măsură, lupta antiteroristă, concretizată în coaliţia antiteroristă care a luat naştere la puţin timp dupăevenimentele tragice care au lovit SUA.Întrebuinţarea armelor chimice şi biologice în acţiunile teroristeIdeea că, grupările teroriste nu dispun de tehnologiile sofisticate necesare preparării agenţilor toxici şibiologici periculoşi nu mai este de actualitate. Chiar dacă organizaţiile respective nu au fabrici proprii care săproducă masiv astfel de agenţi, nimeni nu poate garanta că aceste organizaţii nu au acces la astfel deîntreprinderi, că nu au laboratoare proprii în care să se facă cercetări şi să se realizeze, în cantităţile dorite,substanţe extrem de nocive. Spre exemplu, există reţele imense de producere a drogurilor care n-au putut finiciodată distruse în totalitate sau puse sub controlul absolut al statelor.Tipologia agenţilor toxici şi biologiciTerorismul chimic şi biologic îşi poate procura agenţii respectivi atât din producţie proprie, cât şi dinîntreprinderile şi statele care produc astfel de agenţi.Sistemul terorist de producere a unor astfel de agenţi constă în:‣ laboratoare (se poate monta un laborator cu doar 10.000 de dolari) sau baze proprii (s-au găsit astfelde dovezi în locurile de dislocare ale sectei AUM, precum şi la bazele de antrenament ale organizaţiei Al Qaidadin Afganistan);‣ specialişti (biologi, geneticieni, chimişti etc.) care fac parte din organizaţii teroriste, dar care lucreazăîn întreprinderi chimice din diferite state, în fabrici de medicamente, în laboratoare, în armată, în institute decercetări etc. (în universităţile din SUA, spre exemplu, se află 25.000 de studenţi din Arabia Saudită; MohamedAtta, cel care a pilotat primul avion ce s-a zdrobit de World Trade Center, a făcut, la Hamburg, în Germania,studii de electronică; în Rusia, Marea Britanie, Franţa etc. şi chiar în România s-au pregătit zeci de mii dechimişti, biologi, ingineri agricoli din ţările arabe şi din toată lumea);‣ sistemele de producere a drogurilor controlate de aceste organizaţii;‣ mijloace artizanale, mici laboratoare particulare.‣ sistemul propriu al teroriştilor poate produce, după datele care se deţin, substanţe simple, cum ar fidiferite toxine, agenţi patogeni mortali etc.Un astfel de sistem nu este şi nu poate fi însă eficient decât dacă foloseşte metode şi tehnici foartemoderne de realizare a unor astfel de agenţi, cum ar fi, de pildă, ingineria genetică.97
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47: Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49: Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51: - când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53: Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55: Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57: Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59: NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61: Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63: - procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65: IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67: B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69: - asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71: g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73: apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75: cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77: Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79: Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81: de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83: - separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85: Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87: scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89: ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147:
Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149:
monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151:
vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153:
Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155:
2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157:
ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159:
Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161:
Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163:
u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165:
ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167:
Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169:
Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171:
Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173:
- folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175:
În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177:
Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179:
Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181:
În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183:
REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185:
v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187:
Particularizând pentru problema da
- Page 188:
Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac