Relaţia (9) are valoare de adevăr pentru temperaturi apropiate de valoarea 20°C şi permite calcululintensităţii curentului de scurtcircuit, într-un circuit electric bifazat, cu elemente L, C, pentru care, influenţaacestor mărimi asupra instalaţiei electrice în ansamblu, se poate neglija.Pentru demonstraţie s-au considerat o serie de ipoteze care permit evaluarea curentului de scurtcircuit, cubună aproximaţie :- se neglijează modul cum sunt legate elementele rezistive şi reactive din circuit, serie şi/sauparalel;- se neglijează variaţia rezistenţei fuzibilului cu temperatura;- întreaga cantitate de căldură astfel generată se consideră că este utilizată pentru încălzireafuzibilului, care are temperatura iniţialăθ0 ;- se consideră că fenomenul generează o variaţie bruscă de temperatură, care admiteexpresia:Δθ= θt−θ 0, (10)în care,θt se identifică ca fiind temperatura de topire a fuzibilului.Mărimile fizice, sunt exprimate în S.I.ConcluziiCercetarea cauzelor de incendiu reprezintă o activitate complexă, care se bazează pe o serie de elemente,care au într-o măsură mai mare sau mai mică conotaţie juridică şi de fenomen.Se pot pune în acest mod, în evidenţă, următoarele elemente care, este necesar, să fie dezvoltate/puse învaloare, de către persoanele abilitate/responsabile cu astfel de situaţii/cazuri :- concepte conexe domeniului prevenirii/ stingerii incendiilor;- elemente /date rezultate din analiza cercetării la faţa locului;- elemente de fenomen corespunzătoare situaţiilor determinate de specificul surselor, dar şi al celorlaltevariabile care constituie ecuaţia iniţierii unui incendiu.BIBLIOGRAFIE:[1] Popescu, G., Bălănescu, L. - Prevenirea incendiilor la autovehicule, Editura MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor, Bucureşti, 2005.[2] Golovanov, N., Popescu, G., ş.a.- Evaluarea riscurilor generate de descărcările elctrostatice,Editura Tehnică Bucureşti, 2000.[3] Popescu, G. - Prevenirea incendiilor, Note de curs, Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” -Facultatea de Pompieri, 2000 – 2008, Bucureşti.[4] Crăciun, I., Calotă, S., Lencu, V. - Stabilirea şi prevenirea cauzelor de incendiu, ediţia a II-a,Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.[5] ***D.G.P.S.I. - 004 - Dispoziţii generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate deîncărcările electrostatice, aprobate prin O.M.I. nr. 108/2001.[6]***H.G.R. nr. 1492/09.09.2004 - Principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor deurgenţă profesioniste.[7]***O.I.G. - Ordinul Inspectorului General nr. 1104/I.G. din 10.05.2005 pentru aprobareaMetodologiei de cercetare şi stabilire a cauzelor probabile de incendiu.[8]***O.I.G. - Ordinul Inspectorului General nr. 1116/I.G. din 05.09.2005 pentru aprobarea Proceduriiprivind stabilirea cauzelor probabile de incendiu referitor la cercetarea la faţa locului.170
APLICAŢIILE AUTOMATELOR CELULARE ÎN STUDIULŞI SIMULAREA UNOR SITUAŢII DE URGENŢĂDr. ing. Ioana DOGARU – B & C Microsystems S.R.L., colaboratorextern U.P.B. –Facultatea de Electronică şi TelecomunicaţiiLocotenent colonel drd. ing. Cristian DAMIAN – I.G.S.USubject 20: The paper presents the main applications of cellular automates in the study and simulations ofemergency.În ultimii ani, în domeniile procesării şi utilizării informaţiei au avut loc deschideri tehnologice şievenimente cu implicaţii largi pentru acest domeniu de vârf. S-au obţinut progrese deosebite la nivel deconcept, dar au fost aplicate şi în practică unele cercetări mai ales cele legate de realizarea unor calculatoaremoleculare şi biomoleculare. Au apărut o serie de idei noi privind apariţia "vieţii artificiale", ca un domeniu desine stătător al ştiinţei şi tehnologiei. Rolul important al acestor descoperiri ştiinţifice l-a jucat şi automatulcelular (AC), o aplicaţie pe cât de simplă, pe atât de deosebită a calculatorului. Automatul celular a stat la bazaapariţiei calculatorului neuronal, a algoritmilor genetici şi în final la un cuplaj complex şi controversat deoamenii de ştiinţă numit «viaţa artificială».Automate celulare. Concepte fundamentaleAutomatul celular este o construcţie abstractă, cu proprietăţi complexe şi de multe ori greu accesibile. Unautomat celular este de fapt un algoritm numeric care constă dintr-o reţea de celule a căror stări pot lua diferitevalori, evoluând în timp în concordanţă cu o lege fixă, bine definită. După tipul de reţea ele pot fi:unidimensionale (1-D), bidimensionale (2-D) sau tridimensionale (3-D). Studiul comportării automatelorcelulare este util în caracterizarea diferitelor procese naturale, cum ar fi reacţii chimice neliniare, tranzacţii defază, creşterea dendritică a cristalelor, evoluţia galaxiilor, structura spaţială a fluidelor turbulenţe.Automatele celulare pot rezolva probleme ştiinţifice, deoarece ele tind să capteze elementele esenţiale alesistemului în care comportamentul global este rezultatul cumulării interacţiunilor la nivelul componentelorsimple. Automatele celulare pot oferi un mediu de implementare al aplicaţiilor, studiind fenomene complexe,bazate pe folosirea discretă a timpului şi spaţiului. Ele sunt implicit paralele, de aceea se mapează foarte bine pecomputere paralele.Trăsăturile fundamentale ale automatelor celulare sunt singularitatea şi omogenitatea. Unitateacomputaţională de bază a unui automat celular este celula. Aceasta este un sistem dinamic non-linear. Dinamicacelulelor poate fi continuă în timp – şi în acest caz, e descrisă matematic prin ecuaţii diferenţiale ordinare, saudiscrete în timp şi în acest caz dinamica e descrisă de o ecuaţie diferenţială. Dinamica ieşirii unui automatcelular discret în timp este bazată pe o sumă ponderată a tuturor ieşirilor celulelor învecinate, la un momentanterior. Vecinătatea este reprezentată printr-un set de valori, iar un indice unic se alege pentru a identificacelulele vecine dintr-o vecinătate specificată.O astfel de celulă se numeşte autonomă atâta timp cât nici o intrare nu-i modifică dinamica. În condiţiileîn care excitaţia de la intrare şi starea iniţială se menţin nemodificate, dinamica celulelor poate fi influenţatăsemnificativ de valorile luate de anumiţi parametri.În definirea unui sistem celular este foarte important să definim clar domeniul de variaţie al variabilelorde stare şi de ieşire. Celula poate fi definită ca un sistem dinamic discret în timp sau ca o tabelă de tranziţii, unset de reguli locale, ultimele două moduri de abordare fiind specifice formalismelor automatelor celulare. Estefoarte important să se stabilească modul în care celulele interacţionează cu vecinii, descriind condiţiile defrontieră. Alegerea acestor condiţii poate influenţa dinamica sistemului celular, de aceea acestea trebuie bineprecizate de la început. Există două variante:- folosirea unor condiţii de frontieră periodice;171
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91:
ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93:
Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95:
Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97:
TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99:
Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101:
Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103:
Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105:
altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107:
PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109:
Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111:
Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113:
Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115:
De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117:
Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119:
În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 140 and 141: Ca urmare a prezentării produsului
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
- Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac