Ca urmare a prezentării produsului soft produs de MVTec Software GmbH, München, Germania MVTecSoftware GmbH, utilizat în computer vision, ActivVisionTools ale cărei caracteristici generale au fostsintetizate şi analizate în lucrare, prezentat şi într-o aplicaţie de detectare a apariţiei unui posibil incendiu, ascos în evidenţă uşurinţa utilizării acestuia, ca urmare a utilizării unui creator uşor de folosit şi cu o interfaţăgrafică deosebită.Acest lucru a condus la ideea că softul ar putea fi utilizat ca aplicaţie de machine vision în dezvoltareaunor algoritmi pentru detecţia incendiilor, în faza lor incipientă, prin realizarea unor sisteme video desupraveghere care au o rată a erorilor foarte mică.ActivVisionTools este un "Open Software”, este extensibil pentru a se potrivi întotdeauna cu nevoileutilizatorilor care are incluse o serie de instrumente, cele mai des utilizate de machine visiuon, rezolvând astfelo sarcină dificilă a asigurării cu instrumente de lucru, cum ar fi Activ OCR, Activ Barcode, Activ Data Code,Activ Measure, Activ Alignment, Activ Blob Finder, care are la bază biblioteci HALCON.BIBLIOGRAFIE:Colecţia de standarde:• SR EN 54 - 12 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Detectoare de fum. Detectoare liniarecare utilizează principiul transmisiei unui fascicul de unde optice• SR EN 54 – 10 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Detectoare de flacără. Detectoarepunctuale• SR EN 54 – 7 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Detectoare de fum. Detectoarepunctuale care utilizeaza dispersia luminii, transmisia luminii sau ionizarea• SR EN 54 – 2 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Echipament de control şi semnalizare• SR EN 54 – 5 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Detectori de caldură. Detectoripunctuali• Aspirating Smoke Detection Joe Whitt, E.I.T, James Beals, P.E.• Context-Based Vision System for Place and Object Recognition Antonio Torralba, Kevin P.Murphy,• William T. Freeman and Mark A. Rubin - Massachusetts instit ute of technology - artificialintelligence laboratory• Integrated Systems For Early Forest-Fire Detection A. Ollero, J.R. Martinez-De Dios and B.C.Arrúe Departamento de Ingeniería de Sistemas y Automática. Universidad de Sevilla.• Wavelet Based Real-Time Smoke Detection In Video B. Uˇgur T¨oreyin1, Yiˇgithan Dedeoˇglu2,and A. Enis C¸ etin1 1Department of Electrical and Electronics Engineering, 2Department of ComputerEngineering, Bilkent University Ankara, Turkey• Flame Recognition in Video Walter Phillips III Mubarak Shah Niels da Vitoria LoboComputer Vision Laboratory School of Electrical Engineering and Computer ScienceUniversity of Central Florida• Domentaţie HALCON - The Power of Machine Vision• Documentaţie ActivVision Tools• Prelucrarea şi Analiza Imaginilor Constantin VERTAN 1999• Flame Detection In Video Using Hidden Markov Models- B. Ugur T¨Oreyin, Yigithan Dedeoglu,A. Enis C¸ Etin Bilkent University, Tr-06800 Bilkent, Ankara, Turkey• http://www.yangsky.com/products/flamesky/index.htm140
CONSIDERAŢII PRIVIND INFLUENŢA VENTILAŢIEI ÎNDEZVOLTAREA INCENDIULUICăpitan inginer Marius COZMAInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului MaramureşSubject 15: The paper presents the ventilation influence in a fire development.Definirea noţiunilor de ventilaţie şi de condiţionare a aeruluiPrin ventilaţie se înţelege introducerea de aer din atmosferă şi îndepărtarea aerului din interiorulincintelor în cantităţi suficiente pentru asigurarea confortului (Santamouris şi Asiamakopoulos, 1996).Ventilaţiaeste una din principalele tehnici de îndepărtare a excesului de căldură din interiorul incintelor închise sau deextindere în interiorul acestora, a condiţiilor termice favorabile ale mediului exterior .Condiţionarea aerului implică crearea şi menţinerea unui mediu în anumite condiţii de temperatură,umiditate, circulaţie a aerului şi puritate, astfel încât acesta să producă efectele dorite asupra ocupanţilor uneiincinte sau a materialelor depozitate (McQuiston şi Parker, 1982). Condiţionarea aerului este independentă detimp sau sezon şi trebuie să funcţioneze în condiţii meteorologice extreme. Termenul “condiţionarea aerului” afost utilizat pentru prima dată în legătură cu practica umidificării aerului în fabricile de textile, pentru a controlaefectele statice ale electricităţii şi a evita astfel ruperea firelor (Jennings, 1978). Creşterea umidităţii aerului(umidificare) poate fi uşor realizată prin introducerea de vapori de apă (deumidificare). O primă metodă de arealiza dezumidificarea aerului constă în folosirea materialelor desicante, care trebuie însă reactivate periodic.Mult mai frecvent, dezumidificarea este realizată prin scăderea temperaturii aerului la o valoare suficientăpentru ca vaporii de apă în exces să poată fi îndepărtaţi prin condensare. Îndepărtarea vaporilor din aer princondensare este sugestiv ilustrată, prin formarea picăturilor pe peretele unui pahar cu apă foarte rece.Clasificarea sistemelor de ventilaţie şi de condiţionare a aeruluiDupă natura procesului există ventilaţie naturală şi ventilaţie forţată.Ventilaţia naturală este cauzată de diferenţa de presiune dintre interiorul şi exteriorul unei incinte carezultat al acţiunii vântului sau a gradienţilor de temperatură. Ventilaţia nocturnă şi turnurile de răcire suntprincipalele tehnici de ventilaţie naturală. Eficienţa ventilaţiei naturale poate fi sensibil crescută printr-ocanalizare şi recirculare corespunzătoare a curenţilor de aer în interiorul incintei.Ventilaţia forţată este realizată cu mijloace mecanice, folosind ventilatoare pentru a induce şi controlacurentul de aer. Ventilatoarele de tavan sau ventilatoarele portabile sunt cele mai des folosite în acest scop.Sistemele de condiţionare a aerului sunt grupate în două categorii principale, şi anume, unităţi centrale şiunităţi independente.Sistemele centrale de condiţionare a aerului sunt folosite în principal în clădirile mari. Unitateaprincipală a acestor sisteme este amplasată într-o cameră mecanică şi, de regulă, la distanţă mare de spaţiul careurmează a fi condiţionat. Unitatea centrală este conectată printr-o reţea de conducte la unităţile individuale caresunt amplasate în spaţiul supus condiţionării. Aerul din atmosferă este aspirat de unitatea centrală decondiţionare şi amestecat cu o anumită cantitate de aer recirculat. Amestecul trece apoi prin filtre pentru aîndepărta praful sau alte particule solide şi este condiţionat în funcţie de modul de operare al sistemului (răciresau încălzire). Atunci când este necesară scăderea temperaturii unei incinte, aerul este răcit şi, dacă este cazul,dezumidificat. Atunci când este necesară ridicarea temperaturii în interiorul incintei, aerul este pre-încălzit,umidificat prin adăugarea de vapori de apă şi, în final, încălzit, folosind aburi sau apă fierbinte. Aerul este apoitransportat folosind ventilatoare (la viteze cuprinse între 5 şi 15m/s), cel mai frecvent, la nivelul superior alincintei de unde este difuzat şi recirculat în interiorul incintei. În cazul în care este necesar ca diferite spaţii ale141
- Page 6 and 7:
Noile tehnici de observaţie şi an
- Page 8 and 9:
- GEOLAND (Integrated GMES Project
- Page 10 and 11:
De asemenea, monitorizarea este un
- Page 12 and 13:
Astfel, prin managementul riscurilo
- Page 14 and 15:
Eliminarea riscurilor are scopul de
- Page 16 and 17:
Incendiu - ardere autoîntreţinut
- Page 18 and 19:
Pregătirea controlului presupune:a
- Page 20 and 21:
La structura de prevenire, se verif
- Page 22 and 23:
- analiza trimestrială a activită
- Page 24 and 25:
Controlul se finalizează prin cons
- Page 26 and 27:
Model de carnet cu constatările re
- Page 28 and 29:
d) Este interzis să se depoziteze
- Page 30 and 31:
RISC ŞI SIGURANŢĂ ÎN SOCIETATEA
- Page 32 and 33:
R = H x E x Vîn care: R = risc, H
- Page 34 and 35:
ştiinţifică. Pe de altă parte,
- Page 36 and 37:
A tolera un risc nu înseamnă că
- Page 38 and 39:
Se observă că scala gravităţii
- Page 40 and 41:
Din punct de vedere funcţional, as
- Page 42 and 43:
• locul, mărimea, posibilităţi
- Page 44 and 45:
Pentru micşorarea aprinderii decor
- Page 46 and 47:
Performanţă la foc exterior - Exp
- Page 48 and 49:
Componentele securităţii la incen
- Page 50 and 51:
- când agentul provocator a fost o
- Page 52 and 53:
Cantitatea de dioxid de carbon în
- Page 54 and 55:
Proprietăţile fizice ale substan
- Page 56 and 57:
Fig. 3. Detector dual în spectru i
- Page 58 and 59:
NAF SIII fiind o alternativă pentr
- Page 60 and 61:
Fig. 8 Aplicaţia sistemului ultrar
- Page 62 and 63:
- procesele-verbale de recepţie in
- Page 64 and 65:
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI CONTRO
- Page 66 and 67:
B. Metode de evaluare a riscului de
- Page 68 and 69:
- asigurarea mijloacelor tehnice de
- Page 70 and 71:
g) comportare la foc - schimbarea s
- Page 72 and 73:
apă, ceea ce conduce la distrugere
- Page 74 and 75:
cu apă de la hidranţi (fără ins
- Page 76 and 77:
Tipul cabluluiTensiunea nominalăU
- Page 78 and 79:
Note:i. Limita de rezistenţă la f
- Page 80 and 81:
de pericolul faţă de viaţa oamen
- Page 82 and 83:
- separarea cu un perete (cel mult
- Page 84 and 85:
Tabel pe baza căruia se poate face
- Page 86 and 87:
scenariul A (SA) poate fi considera
- Page 88 and 89:
ANEXA 1Clasificarea sistemelor surs
- Page 90 and 91: ANEXA 2Stabilirea scării de apreci
- Page 92 and 93: Grilă / Scară Probabilitate - Gra
- Page 94 and 95: Implementarea sistemului s-a realiz
- Page 96 and 97: TERORISMUL CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOL
- Page 98 and 99: Dacă organizaţiile teroriste n-au
- Page 100 and 101: Gazele neuroparalizante acţioneaz
- Page 102 and 103: Iperitele reacţionează violent cu
- Page 104 and 105: altor ţări, popoare şi religii.
- Page 106 and 107: PERFORMANŢE COMUNE CONSTRUCŢIILOR
- Page 108 and 109: Toate elementele principale ale con
- Page 110 and 111: Atunci când o clădire civilă (pu
- Page 112 and 113: Golurile de acces la căile de evac
- Page 114 and 115: De regulă, construcţiile cu func
- Page 116 and 117: Evacuarea fumului (desfumarea) în
- Page 118 and 119: În situaţiile în care este oblig
- Page 120 and 121: Evaluarea riscului şi analiza situ
- Page 122 and 123: - operatorul menţine şi exploatea
- Page 124 and 125: STUDIU PRIVIND POSIBILITATEA UTILIZ
- Page 126 and 127: a) pentru fiecare setare corespunz
- Page 128 and 129: h - distanţa faţă de focar.Princ
- Page 130 and 131: Sistemul de prelucrare a semnalelor
- Page 132 and 133: Utilizarea sistemelor video pentru
- Page 134 and 135: varianta detectoarele clasice de in
- Page 136 and 137: ază vizualizare şi/ sau analizare
- Page 138 and 139: Activ View nu este doar un instrume
- Page 142 and 143: unei incinte să fie condiţionate
- Page 144 and 145: Spectrele de curgere prezentate ant
- Page 146 and 147: Se defineşte lungimea de penetrare
- Page 148 and 149: monitoriza continuu, nivelul de bio
- Page 150 and 151: vântului, geometria clădirii cu b
- Page 152 and 153: Se pune problema determinării temp
- Page 154 and 155: 2 4Nod 3:T2 − T3+ T6= −400;2 8N
- Page 156 and 157: ESTIMAREA INTENSITĂŢII DISTRUCTIV
- Page 158 and 159: Iată împărţirea pe categorii a
- Page 160 and 161: Valoarea curentului smuls [4] depin
- Page 162 and 163: u t= u 0+ k ⋅t, (4)unde:u0- este
- Page 164 and 165: ELEMENTE GENERALE ŞI SPECIFICE REF
- Page 166 and 167: Activitatea de cercetare şi stabil
- Page 168 and 169: Generarea fenomenului de scurtcircu
- Page 170 and 171: Relaţia (9) are valoare de adevăr
- Page 172 and 173: - folosirea unor condiţii de front
- Page 174 and 175: În cazul bi-dimensional intervine
- Page 176 and 177: Simularea focului în pădure folos
- Page 178 and 179: Înainte de înfiinţarea formaţie
- Page 180 and 181: În anul 1861, efectivul a fost mă
- Page 182 and 183: REZOLVAREA SUBIECTELOR LA DISCIPLIN
- Page 184 and 185: v − vt = 0 g(11)Prin înlocuire
- Page 186 and 187: Particularizând pentru problema da
- Page 188: Redactare: Elena CIOPONEATehnoredac