BULETINUL POMPIERILOR - IGSU

ştiinţifică. Pe de altă parte, pentru evaluarea vulnerabilităţii şi capacităţii se folosesc tehnologii şi metodologiiconvenţionale, prin care comunităţile supuse la risc pot juca şi ele un rol activ, precum este realizarea unei hărţia riscurilor la care este supusă comunitatea 39 .După aceste particularizări privind evaluarea hazardului şi vulnerabilităţii/ capacităţii urmează un set maimare sau mai mic de proceduri, care în general sunt puse sub conceptul de analiză a riscului. Înţelegând prinaceasta că, analiza riscului constituie o etapă vitală a întregului proces de evaluare a riscului prin metodele defurnizare cu privire la obiective şi informaţia tehnică din care pot fi estimate nivelele de risc.Informaţia obţinută prin analiza riscului permite stabilirea unor politici imparţiale, a resurselor necesarepentru pregătirea dezastrelor şi a schemelor de asigurare. Dar de la nivelele de risc estimate la determinareanivelelor acceptabile de risc, este luată, de obicei în calcul, o anumită serie de considerente valorice. Analizelecost socio-economic/profit conduc de obicei la stabilirea priorităţilor care ajută apoi la descrierea nivelelor derisc acceptabil 40 .Distincţia între evaluarea riscului şi percepţia riscului are implicaţii importante pentru reducereariscului. În unele cazuri, ca de pildă exerciţiile de evaluare a vulnerabilităţii/capacităţii, percepţia riscului poatefi inclusă formal în procesul de evaluare, prin încorporarea ideilor oamenilor privind riscul la care sunt expuşiaceştia. Totuşi, răspândirea şi creşterea folosirii tehnicilor şi metodelor asistate de calculator (exemplu - GIS)poate lărgi breşa între evaluarea tehnică a riscului şi înţelegerea de către oameni a riscului.Prin urmare, nivelele acceptabile ale riscului pot varia în funcţie de contribuţia relativă a opiniilor privindriscurile obiective, versus riscurile percepute, la anumite scări individuale, comunitare şi internaţionale. Tabelulde mai jos descrie diferenţele principale între evaluarea riscului şi percepţia riscului 41 .Faza de analizăIdentificarea risculuiEstimarea risculuiEvaluarea risculuiProcese de evaluare a risculuiMonitorizarea evenimentuluiConcluzie statisticăMagnitudine/frecvenţăCosturi economiceAnalize cost/beneficiuPolitica comunităţiiProcese depercepţie arisculuiIntuiţia individualăCunoaştere personalăExperienţă personalăPierderi intangibileFactori personaliAcţiune individualăHazardurile şi dezastrele naturale, care le pot fi asociate, necesită informaţii semnificative despre mediulînconjurător şi modul de utilizare a terenurilor. Datorită amplorii zonelor afectate, atât studiile cât şioperaţiunile de intervenţie, căutare şi salvare sunt de mari proporţii 42 .Diversitatea şi distribuţia spaţială şi temporală a hazardurilor naturale sunt determinate de diverşifactori, cum ar fi: configuraţia şi alcătuirea reliefului; factori climatici (precipitaţii, vânturi puternice); factoriseismici (cu efecte asupra mediului construit, populaţiei şi funcţiunilor social-economice); factori antropici cudouă aspecte distincte: modificări de mediu – despăduriri, utilizări necorespunzătoare ale terenurilor,amplasarea unor obiective în locuri inadecvate şi lucrări de împădurire, amenajări funciare, îndiguiri, desecări şiirigaţii 43 .Capabilitatea (capacitatea de a face faţă hazardurilor) a fost definită ca fiind măsura în care oameniişi organizaţiile folosesc resursele existente pentru a obţine rezultate benefice pe timpul condiţiilor neobişnuite,anormale şi vitrege ale unui eveniment sau proces dezastruos 44 .Întărirea limitei maxime a capacităţii obişnuite creează optimismul necesar pentru a rezista la efectelehazardurilor naturale şi de altă natură.Controlul riscului presupune să se efectueze o evaluare a acestuia, riscul fiind considerat acceptabil sauinacceptabil. Dacă este inacceptabil, atunci se organizează măsuri de reducere a riscului şi de reacţie în caz deurgenţă, iar după implementarea măsurilor se reevaluează riscul, realizând feed-backul.Fazele de reducere a riscurilor 45 sunt materializate astfel:39 Ibidem, p. 36.40 Coşea Mircea, Nastovici Luminiţa, Op. cit., p.22.41 Smith K. – Enviromental Hazard. Assesing Risk and Reducing Disaster, Routledge, London and New York, 2001, p. 16.42 Ionel Crăciun, Op.cit., Volumul II, p. 12.43 Zamfir Constantin, colectiv, Op.cit., p. 218.44 Living with Risk Op.cit., p. 9.34